Presentation

Judeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de 4054 Km2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizat astfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul Dâmboviţa este situat în partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa.

Coordonate: este intersectat de paralela de 450 latitudine nordică (N de Tătărani,Ocniţa) şi meridianul de 25,300 longitudine estică. Reşedinţa judeţului este municipiul Târgovişte. Judeţele vecine: Braşov, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Teleorman şi Argeş. Altitudinea maxim se înregistrează în vf. Omul (2505 m) din Munţii Bucegi, iar cea minimă de cca 120 -125 m, în Câmpia Titu.

Suprafaţa judeţului: 4054 Km2

Resursele subsolului sunt variate, cele mai importante fiind zăcămintele de ţiţei şi gaze.

Relieful judetului este diversificat, fiind dispus în trei trepte de relief care se succed de la N spre S, pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9%), dealuri (41%) şi câmpii (50%).

Clima judeţului Dâmboviţa aparţine în proporţie de cca. 80% sectorului cu clima continentală ( 50% ţinutului climatic al Câmpiei Române şi 30% ţinutului climatic al Subcarpaţilor) şi în proporţie de cca. 20% sectorului de climă continental- moderată (ţinuturile climatice ale munţilor mijlocii şi înalţi).

Apele curgătoare aparţin la doua sisteme hidrografice distincte şi anume: cel al Ialomiţei, în jumatatea de N-E şi cel al Argeşului, în jumatatea de S-V, cu afluentul său cel mai important, Dâmboviţa, care conferă de fapt , din timpuri străvechi şi numele judeţului Dâmboviţa.

Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedoclimatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia .

Fauna judeţului se caracterizează prin predominarea celei de pădure, bogate în specii de valoare economică deosebită.

Aşezat la răspântia marilor drumuri comerciale , în localităţile judeţului s-a desfăşurat o viaţă economică prosperă, remarcându-se producerea de unelte, postavuri, încălţăminte, sticlă şi alte obiecte de manufactură.

Odată cu descoperirea şi utilizarea, spre sfârşitul secolului trecut, a resurselor de petrol şi cărbune, profilul judeţului este dat în principal de agricultură şi de exploatarea petrolului.

Încep să apară şi unele ramuri ale industriei prelucrătoare, cum sunt fabricarea cimentului şi becurilor la Fieni, produselor textile la Pucioasa, fonderia de tunuri şi primele fabrici de spirt şi cărămidă în Târgovişte, croitorii, mori de măcinat şi gatere pentru tăiatul lemnului.

Poziţia geografică a judeţului, relieful său etajat, determină o mare diversitate a condiţiilor şi resurselor naturale, fapt ce a creat premizele dezvoltării unei economii cu profil industrial-agrar.

Structura economică scoate în evidenţă o zonă industrială situată în partea sa centrală şi în special în oraşe, cultura cerealelor şi plantelor de industrializare în partea de sud, iar pomicultura şi silvicultura în partea nordică.