Conferință de presă – 29 ianuarie 2013
Dată: 30.01.2013
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD: Vă spun bună dimineaţa. Vă mulţumesc pentru participarea la conferinţa noastră de presă. Am să susţin această conferinţă de presă împreună cu cei doi directori de la două societăţi importante ale Consiliului Judeţean. Este vorba de domnul Alin Manole, consilier judeţean şi director general recent numit la SC Lucrări Drumuri şi Poduri SA, şi domnul Mihai Petrică, directorul SC Carpatmontana SA.
Câteva subiecte pe care vreau să le abordez astăzi:
· Adunarea Generală a Acţionarilor Asociaţiei de Fotbal Club Chindia;
· Prezentarea SC Carpatmontana:
· Prezentarea unor probleme de la SC LDP;
· Raport privind furnizarea produselor alimentare pe Programul PEAD 2012-2013;
· Câteva consideraţii privind bugetul judeţului Dâmboviţa;
· Punct de vedere faţă de intenţia doamnei Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, de a muta pe Mihai Viteazul la Craiova.
· Răspunsuri la întrebări.
Am să vă rog să-l ascultăm mai întâi pe domnul Alin Manole cu prezentarea câtorva aspecte care ţin de SC LDP.
Alin Manole, director SC LDP: Bună ziua. Vreau să prezint astăzi o scurtă informare a situaţiei destul de dificile în care se află SC LDP. Şi-am să încep prin a vă spune că, aşa cum ştiţi, nu mai e un secret pentru nimeni, situaţia financiară a Consiliului Judeţean este una extrem de delicată. La fel, problemele societăţilor comerciale din subordine sunt, în egală măsură, îngrijorătoare. Nu face excepţie nici SC LDP, aflată astăzi într-o situaţie fără precedent.
În lumina unei analize corecte, primul argument pentru care SC LDP a fost adusă într-o situaţie dezastruoasă este acela că, pentru prima oară în ultimii 10 ani, această societate înregistrează o pierdere de 10 miliarde lei vechi.
Situaţia financiară din ultimii 4 ani, prezentată sintetic, ar fi următoarea:
În 2009 => 2,1 miliarde lei vechi profit
În 2010 => 1,9 miliarde lei vechi profit
În 2011 => profitul deja scăzuse la 500 milioane lei vechi
În 2012 => 10 miliarde pierderi.
De asemenea, şi cifra de afaceri a acestei societăţi a scăzut foarte mult în decursul celor 4 ani, plecând de la 280 de miliarde în 2010 şi ajungând la 196 de miliarde în 2012, în condiţiile în care numărul de personal a rămas constant.
Am identificat câteva cauze care au dus la înregistrarea acestor pierderi. Una dintre principalele cauze ar fi neîncasarea la timp a sumelor datorate către SC LDP, precum şi întârzierea adoptării măsurilor necesare pentru recuperarea acestor sume. Nu este posibil ca o societate să aibă de încasat încă din anul 2010 anumiţi bani de la firme cum ar fi SC CAST SRL, UV SERVICE, TERRA CONSTRUCT, SC COREL şi să nu ia măsurile legale pentru a încerca măcar să recupereze aceste sume. De exemplu, la SC CAST, abia în 2013, acum, în luna ianuarie, s-a făcut o invitaţie la conciliere şi s-a încercat să recuperăm această sumă.
Printre datornici se află şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa, pentru perioada când instituţia era condusă de domnul Florin Popescu. Spre exemplu, vă spun că nici deszăpezirea din anii 2011-2012 nu este plătită până în acest moment şi acum se lucrează la deszăpezirea de anul acesta. Deci, o să se strângă datorii foarte mari.
O altă cauză ar fi cheltuielile nejustificate. Două contracte de pază în valoare de 3,5 miliarde lei vechi pe an, deja celebrele firme CNM GUARD şi ELITE GUARD făceau pază la această societate în condiţiile în care nu era necesar. De ce vă spun că nu era necesar? În iarnă, noi avem un comandament şi un ofiţer de serviciu care este 24h din 24h acolo. În afară de ofiţerul de serviciu, mai sunt câţiva oameni pregătiţi să intervină. Deci nu se justifica această pază.
Un alt fapt care a dus la creşterea cheltuielilor ar fi acela că nu s-au mai exploatat agregatele minerale, aşa cum se făcea până acum 4 ani. S-a preferat să se cumpere de la diferiţi intermediari, bineînţeles, cu preţuri mai mari decât costurile pe care le-ar fi avut această societate dacă ar fi fost exploatate direct de către ea.
O altă problemă identificată ar fi starea utilajelor, care este dezastruoasă. Din totalul de 44 de utilaje, mai mult de jumătate, 25 dintre ele, sunt de dinainte de 1989, unele chiar din 1975, utilaje care au consumuri exagerate de carburanţi şi costuri de întreţinere foarte mari. La fel de inacceptabil este ca această societate să nu fie dotată cu utilaje pentru a face fundaţia la drumuri, cum ar fi un compactor pentru terasamente, un buldoexcavator. Aceste utilaje sunt închiriate de la diverse firme.
Situaţia actuală a SC LDP presupune datorii scadente de 30 miliarde lei vechi. Datoriile acestea trebuia plătite în ianuarie. Am iniţiat o serie de discuţii pentru a ajunge la un acord privind eşalonarea datoriilor, dar lucrurile merg destul de greoi, datorită faptului că totalul datoriilor depăşeşte 96 miliarde lei vechi.
Am să vă spun câteva cuvinte şi despre fuziunea cu SC Protecţia Plantelor. A fost gândită ca o soluţie de eficientizare a activităţii de la Protecţia Plantelor, în sensul acoperirii acestei găuri negre în care au fost pompaţi bani constant, fără niciun fel de control sau beneficiu. Situaţia sintetică de la Protecţia Plantelor se prezintă în felul următor: această societate încheie anul 2012 cu pierderi de 4,6 miliarde lei vechi şi datorii de 3,45 miliarde. Din aceste datorii, mai mult de jumătate, 2,5 miliarde, sunt datorii mai vechi de un an.
Ca o concluzie, vă spun că, pentru a înţelege exact dimensiunea batjocurii din banii publici din ultimii ani, mandatul meu la conducerea acestei societăţi începe cu o pierdere de 15 miliarde lei vechi şi datorii de aproximativ 100 miliarde. Deşi nu am purtat o discuţie cu preşedintele Consiliului Judeţean, eu sunt director interimar de câteva zile şi vă mărturisesc că mă gândesc foarte serios dacă voi continua, în condiţiile în care nu vom putea reuşi să echilibrăm situaţia şi să devenim cu adevărat competitivi.
Am gândit un plan de măsuri în acest sens, care presupun reducerea costurilor coroborată cu o creştere a cifrei de afaceri. Când vorbesc de reducerea costurilor mă refer la reluarea activităţii de exploatare a agregatelor minerale. Am identificat deja câteva perimetre şi am făcut demersurile necesare pentru a ne fi concesionate şi a putea începe activitatea de exploatare. O altă măsură ar fi asigurarea serviciilor de pază. Aşa cum v-am spus, iarna oricum avem oameni acolo, iar în perioada de vară cu angajaţi ai societăţii.
La ce măsuri m-am mai gândit? La reorganizarea compartimentelor din cadrul societăţii şi disponibilizarea unei părţi a personalului, proces care a început prin ieşirea la pensie a celor care au vârsta respectivă şi îndeplinesc condiţiile legale. Vom continua cu cei care nu răspund criteriilor de competitivitate şi de performanţă pe care situaţia le impune.
Cum aş vrea să măresc cifra de afaceri? Mă gândesc să participăm la licitaţii organizate de alte unităţi administrativ teritoriale, de primării în special. În aceşti 4 ani, această societate a stat doar în lucrările încredinţate de către Consiliul Judeţean, fără a participa la licitaţii. O să mergem la licitaţii ca să putem să sporim cifra de afaceri.
Cam acestea sunt lucrurile pe care am vrut să vi le prezint astăzi. Vă mulţumesc.
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD:” Mulţumesc, Alin. Vreau să vă spun că voi sprijini SC LDP. Mă gândesc foarte serios la un proces de capitalizare, la o majorare de capital social, care să fie utilizată exclusiv pentru achiziţia de utilaje necesare lucrărilor de drumuri. În al doilea rând, singură sau în asociere cu alte societăţi comerciale, SC LDP va participa la toate licitaţiile publice pe proiectele de asociere Consiliu Judeţean – consilii locale. Şi al treilea lucru: direcţia de drumuri, de investiţii din Consiliul Judeţean, împreună cu SC LDP, au sarcina să pună la punct un program foarte concret pentru construcţia de drumuri noi, pentru reparaţii curente şi capitale, pentru tratamente bituminoase, în aşa fel încât să creştem cifra de afaceri şi tot ceea ce rezultă din măsurile de reorganizare să fie destinat îmbunătăţirii bazei tehnico-materiale. Nu poţi să lucrezi cu maşini Raba de acum 25 de ani. Deci trebuie să încercăm să modernizăm foarte mult. Cum vom face această capitalizare? Evident că nu vor fi suficienţi bani de la Consiliul Judeţean. Mă gândesc să intru în discuţii cu finanţatori, cu fonduri de investiţii în special, - au venit mai mulţi pe la mine, sunt lucruri delicate sub aspect juridic – şi luăm formula contractului de report. Adică să emitem acţiuni, să le cumpere respectivul investitor şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa, respectiv societatea, să se oblige să cumpere propriile acţiuni sau Consiliul Judeţean să cumpere, sigur, la un preţ mai mare peste 3 ani, peste 4 ani de zile, în aşa fel încât să asigurăm condiţii optime de funcţionare.
Analiza SC CARPATMONTANASERV SA
Mihai Petrică, manager SC Carpatmontaserv SA : “Sunt la Carpatmontana de două săptămâni, suficient timp ca să îmi fac o idee despre ceea ce se întâmplă în această societate care este, după cum ştiţi, o societate controversată. O să vă prezint de principiu care sunt problemele ei: Anul trecut a înregistrat o pierdere de 300.000 Ron, generată în primul rând de neachitarea impozitelor pe clădiri şi pe terenuri. S-a considerat că nu au această datorie. Am purtat o discuţie cu finanţele publice şi într-adevăr această obligaţie există. Din cele 3 miliarde, două miliarde sunt acest impozit pe teren şi clădiri care trebuie plătit retroactiv cu majorările aferente. Totodată, anul trecut am pierdut un beneficiar important în transporturi, faţă de care prestam servicii, respectiv Serviciul Public de Gospodărire a Apelor pe care încercăm să-l recâştigăm, suntem în negocieri. Cred că de la data de 1 februarie o să colaborăm din nou. În trimestrul 4 ca urmare a dispoziţiilor şi a noii mentalităţi de negociere a tarifelor, colaboratorii noştri ne-au redus foarte mult tarifele, în principal beneficiarii - subordonatele din CJ. Practic, de data aceasta suntem într-o concurenţă directă, într-o economie de piaţă şi atunci, obligatoriu, tarifele care erau în trecut relativ umflate, acum au fost reduse la nişte costuri rezonabile. Avem şi alte probleme în sensul că dacă urmează să preluăm din zona montană, cabanele iar acestea încă nu sunt funcţionale, o să ne înregistrăm cu foarte multe costuri până când o să se tragă curent electric, până o să facem drumurile ş.a.m.d.. Pentru noi ca societate comercială este o problemă serioasă pentru că înregistrezi cheltuieli, iar venituri probabil din vară. Ca principiu, anul trecut societatea noastră a facturat către CJ şi subordonatele acestuia cca 50 miliarde de lei vechi, din care 20 de miliarde servicii administrative de curăţenie. De menţionat că prin externalizarea anumitor servicii şi prestarea acestora către CJ apar costuri suplimentare. Noi ca societate comercială trebuie să încărcăm TVA-ul, să adăugăm la valoarea prestaţiilor noastre TVA-ul. Faţă de situaţia iniţială, înainte să se creeze această SC, serviciile erau prestate intern, Consiliului Judeţean. Practic activitatea noastră încarcă costurile CJ cu 25%, ceea ce zic eu a fost o decizie total greşită constituirea acestei societăţi. Nimeni nu a gândit că de fapt constituirea ei înseamnă costuri suplimentare, nu numai cu aceşti 25% ci şi cu întreţinerea aparatului propriu administrativ. A fost o decizie strategică, nu neapărat o decizie de gestiune proastă a companiei. Ce se poate face în momentul de faţă?! În primul rând, regândirea numărului de salariaţi pe care îi avem şi care prestează servicii către subordonatele CJ, reanalizarea fiecărei instituţii în parte şi reducerea acesteia. CJ ne plăteşte nouă, lună de lună, cca 4 miliarde de lei şi se pot face aceleaşi servicii cu bani mai puţini. Fiecare subordonată să îşi realizeze salariaţii pe care noi îi avem la dânşii, să propună reduceri şi atunci acest cost fix al Consiliului Judeţean urmează să se reducă. Partea de turism şi partea de prestări servicii pe care o desfăşoară compania, urmează să o analizeze segment cu segment, compartiment cu compartiment, iar acolo unde avem pierderi o să încercăm să eficientizăm. Dacă după o perioadă nu se reuşeşte înseamnă că sunt probleme grave şi o să trebuiască ca şi noi pentru partea noastră să recurgem la disponibilizări. Ideea este că se scurg foarte mulţi bani din CJ pentru că s-au transferat nişte salariaţi din consiliu şi din subordonatele acestuia în această companie şi practic, serviciile pe care le prestează această companie se pot analiza, ajusta şi atunci putem reduce aceste costuri. Obiectivul meu este de a eficientiza această companie”.
Bugetul anului 2013
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD:” Vreau să fac câteva observaţii pe marginea bugetului CJ din anul 2013. Acest buget este în stadiu de proiect şi pot surveni anumite modificări, sper în plus şi nu în minus, cu ocazia dezbaterii în comisiile de specialitate ale Parlamentului şi în plenul Parlamentului în această săptămână şi săptămâna viitoare. Vreau să vă informez că sâmbătă, timp de 3 ore, în această sală am avut o discuţie cu toţi şefii de direcţii, de servicii şi de instituţii din subordinea CJ, am fixat liniile mari în cadrul cărora ne vom desfăşura activitatea în anul 2013, am luat măsurile de realizare a bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli, pornind de la cifrele pe care le avem în proiectul bugetului de stat. Am observat că predescesorul meu, care ar trebui să tacă o vreme cel puţin, faţă de situaţia dezastruoasă pe care a lăsat-o în toate instituţiile şi societăţile Consiliului Judeţean. Astăzi aveţi două exemple concrete, cu cifre. Ne critică pentru că bugetul CJ n-ar mai fi suficient şi noi n-am fi stat prin Bucureşti toată ziua cum stătea dânsul pe la Howard Jhonson şi Marriott la discuţii cu cei care mai umpleau puşculiţa PDL –ului şi că din cauza aceasta bugetul ar fi insuficient. Eu vreau să vă spun mai întâi de toate că bugetul pe anul acesta este mai mare decât bugetul anului trecut, vorbim de bugetul Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Am să vă dau câteva exemple comparative: Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului, per total, o creştere de 4%, pe sistemul de susţinere a protecţiei copilului – 2%, pe susţinerea centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap – 6%, pe acordarea de produse lactate şi panificaţie, miere de albine pentru copiii din şcoli – o creştere de 2% , pentru învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, o creştere cu 17% şi o scădere de 11% avem pentru hotărârile judecătoreşti la plata salariilor din învăţământul special şi centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, lucru care rezultă din faptul că s-a plătit acolo ceva mai mult decât în anii trecuţi. Pentru sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarele municipiilor din Bucureşti, sumele din TVA , ca să fie mai simplu, creştere per total pe judeţ este de 14%, ceea ce înseamnă că fiecare UAT din judeţ va primi ceva în plus. 14% înseamnă totuşi o sumă importantă. Pentru finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, creşterea este de 9%, pentru salarii, nivelul altor drepturi salariale creşte cu 8%. Pentru cheltuieli prevăzute de art. 104 alin 2 lit. b din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, o creştere de 15% , pentru plata hotărârilor judecătoreşti, şi, este foarte important, sunt salariaţi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat care au obţinut anumite drepturi prin hotărâri judecătoreşti, în 2008, în 2009, 2010, 2011, pe care guvernele Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu le-au amânat în 2013 până în 2016. Creşterea la acest capitol este de 138%, ceea ce înseamnă că o dată şi jumătate mai mult decât s-a plătit în anii anteriori. Aceasta este o problemă generală a bugetului de stat pentru 2013 până în 2016. Noi trebuie să plătim datoriile lăsate de PDL în 4 ani de guvernare. Şi tot ca o paranteză, anul viitor, pentru cei care nu aţi fost la ultima şedinţă de consiliu judeţean, eu va trebui să plătesc din bugetul CJD, 120 de miliarde rate şi dobânzi la creditele contractate sun mandatul lui Florin Popescu şi să restitui 100 de miliarde de lei vechi din creditul contractat sub mandatul meu de la CEC pentru a închide proiectul Drumul Sudului.
Pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare ale persoanelor cu handicap grav, creşterea este de 27%. Vă aduc aminte că la momentul preluării mandatului meu existau restanţe de 3- 4 luni la fiecare UAT. La sfârşitul anului aproape toate UAT –urile şi-au acoperit integral cheltuielile pe acest capitol. Sunt câteva localităţi unde n-au dat raportările foarte corecte şi acoperirea este de 90 – 95% pentru anul trecut. Sume defalcate din TVA pentru drumurile judeţene şi comunale, avem o sumă egală cu cea de anul trecut, cu precizare că din toate economiile pe care le facem, o sumă importantă va fi adăugată din bugetul propriu, din veniturile proprii ale CJ pe acest capitol, este vorba despre 82 de miliarde de lei şi sume adăugate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, o componentă importantă pentru toate comunele – creşterea este de 15%. Per total, la ceea ce v-am prezentat astăzi, creşterea la bugetul judeţean este de 13%, sigur că insuficient în raport cu nevoile mari pe care le are acest judeţ şi ceea ce ne-am propus noi să realizăm în cadrul mandatului.
Asociaţia FC Chindia
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD:„Ieri (luni) am avut Adunarea Generală a Asociaţiei FC Chindia Târgovişte. Au participat din partea CJD, Adrian Ţuţuianu, Mihai Trifan, din partea CLM, Gabriel Florin Boriga, din partea Universităţii Valahia, domnul rector, Oros Călin, iar din partea SC PIMEN GP SRL, domnul Gică Popescu. Ce-am stabilit ieri?! Am stabilit să continuăm după ce am făcut o analiză a rezultatelor de anul trecut, în următoarele condiţii: bugetul a fost redus de la 21 de miliarde cât se solicitase iniţial la 15,8 miliarde, buget asigurat astfel: cotizaţii ale CJD şi Primăria Târgovişte, fiecare câte 50.000 de lei, 500 de milioane de lei vechi; sprijin financiar de la CJD şi CLM Târgovişte, fiecare câte 500.000 de lei; sprijin financiar din parte Universităţii Valahia Târgovişte, cca 1 miliard de lei vechi, constând în contravaloarea serviciilor de cazare pentru echipă şi staff. Numai locuieşte nimeni prin hoteluri, nu mai plătim nimic aşa cum s-a plătit până acum, numai în campusul universitar se va asigura cazarea, precum şi începând cu data de 01.03.2013, masa de prânz pentru echipă şi staff + achiziţionarea a două rânduri de echipament. Echipa va juca cu sigla Universităţii Valahia inscripţionată pe echipament şi nu cu altă siglă de alţi sponsori sau finanţatori ai echipei. Diferenţa de 380.000 de lei va fi realizată din sponsorizări, atrase cu sprijinul asociaţiei. Concomitent, domnul Gică Popescu a renunţat la creanţa pe care o are asupra asociaţiei, în cuantum de 200.000 de euro, adică 9 miliarde de lei vechi şi va plăti creanţa de 38.435,20 lei datorată SC ROZMARIN SRL. În total pune şi dânsul 9,4miliarde de lei vechi, ceea ce înseamnă că echilibrăm ca să spun aşa contribuţiile asociaţiilor la bugetul pentru returul campionatului. Am stabilit o componenţă a Consiliului Director cu preşedinte – Mihai Trifan, vicepreşedinte – Ciprian Prisăcaru, secretar - Cornel Sălişteanu şi cenzor – Valerică Topliceanu, conferenţiar universitar la UVT. Practic, conducerea Asociaţiei este controlată de CJ, Primăria Târgovişte şi Universitatea Valahia. A încetat mandatul de preşedinte al clubului domnului Lungu, iar cei care au fost desemnaţi de noi vor primi o indemnizaţie modică de 500 de lei pe lună, faţă de 50 de milioane + masă, cazare, transport pe care o primea până acum preşedintele clubului. De asemenea, staff-ul tehnic şi echipa vor fi dimensionate la nivelul la care este strict necesar. Am stabilit ca aceste întâlniri să aibă loc în Adunarea Generală ori de câte ori este nevoie, în orice caz cu o anumită periodicitate. Am convenit ca împreună să găsim şi alte soluţii care să asigure un control mai eficient asupra modului în care se cheltuieşte banul public. Mai precis, pe data de 20 a fiecărei luni vom face plata sumelor care ne revin nouă ca asociați, se vor încheia contracte de sponsorizare foarte transparent, le vom prezenta și presei și opiniei publice în general, vor fi afișate și pe site-ul instituției și vom încerca să acordăm asistență juridică gratuită prin CJD și primăria municipiului Târgovişte. Pentru a fi control pe plăți nici un document nu va pleca decât cu semnătura lui Trifan Mihai și a celei care asigură contabilitatea acestei asociaţii sportive. Eu cred că în acest fel am făcut și puțină ordine, domnul Topliceanu va intra în calitate de cenzor, săptămâna viitoare, să verifice ce s-a întâmplat în anii anteriori și cum s-au cheltuit banii publici, că acest lucru mă interesează pe mine și cred că răspundem și doleanței unei părți importante a publicului din Dâmbovița de a avea o echipă de fotbal în Divizia B.
Derulare Program PEAD în judeţul Dâmboviţa
Adrian Ţuţuianu, președintele CJD Legat de activitatea de furnizare a produselor alimentare pe PEAD / ajutoare alimentare în beneficiul persoanelor defavorizate, acordate prin APIA și CJ din fonduri europene, vreau să vă spun că la acest moment s-a recepționat un număr mare de produse și cantități foarte mari de făină, mălai, paste făinoase, biscuiți, orez, ulei, fasole boabe, bulion, mazăre și zahăr. Toate cantitățile au fost distribuite pentru toate unitățile administrativ – teritoriale începând cu luna noiembrie. Ultimele 7 localități au primit cantitățile în prima parte a acestei luni. N-am făcut prea multă publicitate, am văzut că în presa centrală, Constanța este mereu prezentă cu subiectul acesta. Noi ne-am făcut treaba și zic eu că ne-am făcut-o foarte bine. Sunt două probleme pe care vreau să le știți, APIA a contractat făină și ulei cu o firmă din Bulgaria, e subiect național deja, nu s-au livrat cantitățile stabilite prin contract. Problema a ajuns și la Comisia Europeană și sperăm noi să acoperim ceea ce n-am acoperit, făină și ulei, cu alte produse compensând valoric. Am început să facem acest lucru, compensând cu mălai, orez, fasole și zahăr, în așa fel încât toți beneficiarii din județ să-și primească aceste drepturi. Fac remarca aici și va fi o temă pe care eu n-am putut s-o rezolv ca senator, fiindcă doamna Sulfina Barbu era ministrul Muncii și n-a vrut să înțeleagă. Sunt anumite categorii de persoane defavorizate care nu se află în nicio evidență, adică nu sunt nici beneficiari de ajutor de șomaj, nici de ajutor social, fiind de cele mai multe ori mai amărâți decât aceia care primesc și asta generează o anumită situație de conflict, de insatisfacție la nivelul UAT/urilor. Și aici au venit oameni și au spus: Domne, i-a acela care are casă cu două etaje. Primește pentru că dacă are statutul de șomer în plată sau beneficiar de alte prestații sociale așa spune legea. Actul normativ trebuie modificat și o să dau tema aceasta colegilor mei din Parlament pentru a încerca să echilibrăm lucrurile sub aspect social. Mai fac o precizare, destul de tristă, nu e una să ne bucure. Sunt 9000 de beneficiari în plus față de anul anterior, ceea ce arată că avem un grad de sărăcie care a crescut constant din 2008 până astăzi”.
Argumente ce susţin faptul că solicitarea de mutare a capului domnitorului Mihai Viteazul de la Mănăstirea Dealu nu are cum să fie realizată
Adrian Ţuţuianu, președintele CJD:” Cu toată simpatia mea pentru colega mea de partid, doamna Olguța Vasilescu, colegă la Senat, noi am mai fost în concurență la funcția de secretar al Senatului și am învins eu atunci și de data aceasta, capul lui Mihai Viteazul va rămâne la Târgoviște. Nu pentru că doresc numai eu, ca și lider al consiliului Județean, ci pentru că această chestiune a fost rezolvată de istorie. Am făcut o scurtă documentare și vreau să vă spun, capul lui Mihai Viteazul a fost adus aici de paharnicul Turturea din Glina și este de presupus că a existat o voință a domnitorului, exprimată probabil în vreun fel, înainte de a se întâmpla asasinatul de pe Câmpia Turzii. În al doilea rând, pentru cine nu știe, Mănăstirea Dealu este necropolă de familie a domnitorului. Aici se află sarcofagul lui Radu cel Mare care este bunicul lui Mihai viteazul și tot aici se află mormântul lui Pătrașcu cel Bun care este tatăl lui Mihai Viteazul. Avem deci, o necropolă de familie și ca atare, Mihai Viteazul își are locul aici. Tot ca argument istoric, 1918, știți cu toții că suntem dâmbovițeni, capul lui Mihai Viteazul, la iniţiativa regelui Ferdinand și a marelui istoric, Nicolae Iorga, a fost dus la Chişinău, readus cu onoruri fără precedent în vremea respectivă la Mănăstirea Dealu, iar eu cred că Nicolae Iorga ştia mai bine decât noi de ce a făcut acest lucru”.
ÎNTREBĂRI JURNALIŞTI:
Reporter: Spuneaţi că s-au alocat fonduri pentru miere în școli. Se dă miere în coli?
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD:„Este lege. Vom vedea. Deocamdată cornul şi laptele se dau şi programul de mere în şcoli pe care l-am derulat. Vom vedea cum se aprobă legea bugetului de stat săptămâna viitoare.
Reporter: S-a ţinut licitaţia pentru programul”mere în şcoli”?
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD: „Licitaţiile le face APIA . La momentul acesta nu avem un câştigător. Sunt programe multianuale. De exemplu, pentru lapte şi corn, furnizorul pentru Consiliul Judeţean Dâmboviţa este o firmă din Prahova pe care eu am găsit-o la CJ. Nu m-am apucat să reziliez un contract doar pentru că nu era încheiat când am venit eu la CJD. În schimb am făcut 2- 3 lucruri, am avut reclamaţii privind laptele şi cornul, legat de calitatea produselor şi am avut o asemenea discuţie în urmă cu câteva săptămâni.
Reporter: A renunţat în scris domnul Gică Popescu la cei 200.000 de euro?
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD: „Sigur. E consemnat în procesul verbal al şedinţei. S-a renunţat la 200.000 care-i creditase clubul şi plăteşte celebra factură, eu am făcut-o celebră pomenind-o în şedinţa de CJ d la cantonamentul de la ROZMARIN. În total 9,4 miliarde lei.
Reporter: Şi-a înaintat demisia domnul Lungu?
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD: „A plecat şi domnul Lungu şi domnul Ţică. Mă voi întâlni cu tot staff-ul clubului, n-am făcut-o niciodată până acum şi acolo nu vom mai face politică. Acolo vom face fotbal. Încet –încet o să aşezăm şi staff-ul aşa cum trebuie.
Reporter: Am văzut că domnişoara Grigore a rămas economistul clubului? Are drept de semnătură?
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD: „ Împreună cu Mihai Trifan. Nu mai pleacă nici un document decât cu două semnături. Dacă ţine contabilitate are şi responsabilitate şi să-şi şi asume pentru ceea ce face acolo. Ca cenzor, l-am desemnat pe domnul conf.univ. Topliceanu, este de meserie şi are tema de a verifica ce s-a întâmplat în trecut şi de a supraveghea ce se întâmplă astăzi”
Reporter: Să ne aşteptăm la schimbări de cadre la nivel tehnic?
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD: „Nu mă pricep la lucrul acesta. Sunt decizii pe care trebuie să le ia oamenii de meserie, ne consultăm cu toţi cei care sunt de meserie în acel club şi vom lua deciziile cele mai potrivite”.
Reporter: Şi care sunt oamenii de meserie?
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD: „ Eu cred că un antrenor, indiferent că îl cheamă Eusebiu Tudor sau Silviu Dumitrescu, este om de meserie. Ne vom consulta cu ei şi cu alţii. Nu e preocuparea mea şi am să spun chiar dacă deranjez iubitorii de fotbal . Nu-i preocuparea mea de bază fotbalul. Preocuparea mea de bază ţine de echilibrarea situaţiei financiare a CJD şi după calculele mele va trebui să muncesc şi anul 2013 şi o parte din 2014 să aduc pe linia de plutire situaţia financiară. Preocuparea mea de bază este să capitalizez SC LDP ca să pot face lucrări pe drumurile publice. Preocuparea mea de bază este să aduc împreună cu Petrică Mihai Carpatmontana pe linia de plutire. Ca să înţelegeţi la Casa de Oaspeţi sunt 5 angajaţi şi nu produc 10 milioane pe lună. La Gâlma sunt 22 de angajaţi şi nu produc nici măcar cât să-şi plătească salariile şi SC Carpatmontana cu 170 de salariaţi, o aberaţie care nu există nicăieri în România, va trebui să fie adusă probabil în 2-3 luni pe la 100 ca să putem să intrăm în normalitate. Şi, ca să aveţi o cifră de comparaţie, le-am prezentat-o sâmbătă la toţi directorii de aici. CJ Argeş are cu personalul administrativ care e la Carpatmontana 190 de salariaţi. Noi avem 192 în organigramă, în realitate au rămas 152 pentru că eu nu am angajat nimic şi am scos tot ceea ce putea fi scos până acum. Revenind, nu-i preocuparea mea de bază fotbalul. Am pus acolo reprezentanţi ai primăriei, ai CJ şi ai UVT. Nu mai putem spune că vin oamenii lui Gică Popescu. U nu împart oamenii numai după criteriu politic. Pe Mihai Trifan l-am desemnat în CJ, primăria Târgovişte are un primar care este responsabil, nu l-am ales eu, l-au ales cetăţenii din Târgovişte, iar rectorul universităţii şi-a desemnat un prorector. Eu cred că trei oameni responsabili pot face ordine acolo, iar eu am să te asigur, chiar dacă nu e preocuparea mea de bază că o dată pe lună o să verific tot ce se întâmplă acolo. Un vicepreşedinte va primi sarcina să se ocupe de activităţile concrete”.
Reporter: Domnule preşedinte, explicaţi-ne şi nouă cum e cu episodul Ion Dumitru?
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD: „ Nu am nicio legătură cu acest episod. Vă spun ce ştiu eu. Dânsul a fost suspendat din funcţia de director general la Romsilva pe durata mandatului de deputat şi asta înseamnă din 2004 şi până în 2012. Al doilea lucru, ştiu că există o hotărâre judecătorească prin care era recunoscută această calitate de director general, pronunţată undeva în 2006 sau 2007. În baza acelei hotărâri judecătoreşti ştiu că ministrul Mediului l-a desemnat director general al Romsilva la momentul începerii mandatului de deputat şi am înţeles din discuţiile pe care le-am avut că a fost suspendat în baza reglementărilor care privesc activitatea Romsilva pentru că este încă într-un proces care se află pe rolul ÎCCJ şi ştiţi foarte bine lucrul acesta(...)Daţi-mi voie să vă spun că nu coordonez eu activitatea ministrului Mediului. Doamna Rovana Plumb a luat decizia pe care a considerat-o legală după ce a consultat compartimentul de specialitate, pe juriştii din regie. Şi Regia Naţională a Pădurilor, ca şi companiile de stat fac obiectul managementului privat şi probabil că va intra într-un asemenea proces, ceea ce înseamnă că orice persoană interesată să aibă calitatea de manager la RNP, îşi va putea depune candidatura.
Reporter: Care este bugetul în cifre a CJD în acest an şi care a fost anul trecut?
Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJD: „Anul trecut şi vorbim în execuţie ca să nu vorbim ca în poveştile cu taxa neîncasată niciodată, undeva la 44 milioane euro. Anul acesta va fi undeva cu 4 - 5% mai mult”.