Conferință de presă – 5 februarie 2013

Dată: 05.02.2013

Conferință de presă – 05.02.2013

Vreau să vă aduc la cunoștință câteva chestiuni de natură organizatorică, să vă prezint situația Spitalului de neuropsihici de la Gura Ocniței și măsurile pe care le-am dispus ieri acolo, situația Centrului de recuperare-reabilitare persoane cu handicap Moreni – Țuicani, o situație dată de ANRMAP – am avut un control pe achiziții publice săptămâna trecută și o situație a sumelor pe care Consiliul Județean a trebuit să le plătească cu titlul de despăgubiri pentru încetarea unor contracte de muncă în mandatul anterior. Sigur, o să vă răspund la întrebările pe care dumneavoastră le considerați necesare.

Informare şedinţă de lucru cu primarii

Mai întâi de toate, vă informez că vineri, 08.02.2013, la ora 11.00, va avea loc o ședință de lucru la Consiliul Județean Dâmbovița cu primarii din teritoriu, ședință la care, dacă sunteți interesați, vă invit să participați, fără să mai primiți un alt anunț. Programul este următorul: ora 11.00 – un cuvânt de deschidere al președintelui Consiliului Județean, o să-l invit și pe prefectul județului pe chestiuni care interesează Prefectura; între 11.30 – 13.00 două subiecte sunt foarte importante: prezentarea proiectului Legii bugetului de stat, în măsura în care va mai fi proiect, dacă va fi definitiv vom prezenta Legea bugetului de stat, sigur, cu accent pe ceea ce înseamnă județul Dâmbovița și prezentarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum și modificarea unor acte normative. De ce interesează acest lucru? Toate unitățile administrativ-teritoriale care înregistrează arierate au posibilitatea să primească de la bugetul de stat un credit de trezorerie, care va fi cu o dobândă modică, undeva la 5,2% astăzi, un credit care este dat pe o perioadă de maxim 5 ani pentru a-și plăti datoriile pe care le au față de anumiți agenți economici. Până vineri, eu sper să fie gata și normele de punere în aplicare a acestei ordonanțe. Și sperăm ca, în acest mod, să ajutăm mai multe unități administrativ-teritoriale să-și stingă datoriile. Cu precizarea că nu și le vor putea stinge cei care nu și-au înregistrat în contabilitatea primăriei datorii pe care le au față de anumiți agenți economici. Pentru cei care urmăriți subiectul, foarte mulți nu emit facturi pentru că ar trebui să plătească TVA și, pentru că nu știu când vor fi plătiți, nu emit factura și așa mai departe. De asemenea, vom face o prezentare a unor oferte ale agenților economici interesați în colaborarea cu autoritățile locale. Vreau să fac acest lucru public pentru că nu vreau să se spună vreodată că eu, în calitate de președinte, am obligat pe cineva să facă sau nu un anumit tip de lucrare cu o firmă sau alta. Și atunci, cel mai bun cadru este acesta și fiecare decide, în limita competențelor legale, ce are de făcut.

Între 13.15 – 14.30 va avea loc ședința ADI „Reabilitarea colectării, transportului, depozitării, prelucrării deșeurilor solide în județul Dâmbovița”. Astăzi mai avem o rundă de negocieri cu SUPERCOM, iar vineri sper să aprobăm un număr de 6 hotărâri care să privească funcționarea serviciului de salubritate în anul 2013. Deci, sunteți invitați la aceste activități.

Situaţia Secţiei de Psihiatrie Cronici Adulţi Gura Ocniţei

Ieri, am avut, împreună cu cei de la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște, o vizită la Secția de Psihiatrie Cronici Adulți de la Gura Ocniței unde am constatat următoarele lucruri. Secția are aprobate un număr de 381 de paturi, din care în contract cu CJAS – 230 de paturi. Adică, pentru 230 primim lunar de la Casa de Sănătate banii necesari pe decont. Diferenţa de la 230 până la 381 de paturi ar însemna bolnavi pentru care familiile lor sau ei plătesc internarea în acest centru și tratamentul corespunzător. Prima concluzie pe care am tras-o a fost aceea potrivit căreia conducerea Spitalului Județean nu a făcut nimic important pentru a avea un număr mai mare de internați, deși condițiile de-acolo sunt foarte bune, și pentru a realiza venituri proprii. Nivelul veniturilor proprii realizate anul trecut este de 123.000 lei, foarte puțin dacă ținem cont de faptul că o bună parte din spațiile de la acest spital sunt, la acest moment, goale. Ca personal, Secția are 257 de salariați:

-     6 medici, din care 4 rezidenți – deci, iată că avem pe zonă o problemă cu medicii cu calificare superioară;

-     Alte persoane cu studii superioare – 6;

-     Personal mediu sanitar – 88;

-     Personal auxiliar – 122;

-     Personal TESA – 4;

-     Muncitori cu diferite specializări – 31.

Constatarea pe care am făcut-o este că, în general, taie frunză la câini toată partea administrativă, că nu se implică în niciun fel în rezolvarea problemelor Secției și că se mulțumesc să-și ia salariul de azi pe mâine, fără să-i intereseze dacă pot sau nu să rezolve anumite lucruri. Am și făcut un program ieri, le-am cerut un program de reparații curente pentru tot ceea ce are acel centru și mă voi ocupa personal ca multe lucrări, care astăzi se fac pe licitații publice și cu bani mulți, să se facă de personalul propriu.

Ca venituri, anul trecut această Secție a făcut venituri de 8.687.335 lei, din care, din contractul cu CJAS – 8.549.635 lei, venituri proprii – 123.000 lei pentru bolnavii care nu au contract cu Casa și 14.700 lei – donații de la familiile celor care au persoane internate în acest spital. Totalul cheltuielilor pe anul 2012 este de 9.213.886 lei, ceea ce înseamnă că această secție înregistrează pierderi din activitatea curentă, care puteau fi evitate printr-o mai bună gestiune a banului public.

Ieri am dispus ca bolnavii din corpul vechi al spitalului, cred că îl știți, cei care ați fost pe-acolo, să fie mutați în corpul reabilitat. Am eliberat, practic, un pavilion întreg unde nu vom mai face cheltuieli cu utilitățile în următoarea perioadă, atâta timp cât nu există încărcare la maxim a acestui spital.

Din calculele pe care noi le-am făcut, mutăm 70 de pacienți în pavilionul nou și vom realiza, în principal, o economie de circa 15.000 lei pe lună, ceea ce înseamnă 200.000 lei pe an și echilibrarea financiară a acestei secții a Spitalului Județean.

Situaţia Centrului de la Ţuicani

Tot ieri am mers la Centrul de recuperare-reabilitare persoane cu handicap Moreni – Țuicani. Nu știu câți dintre dumneavoastră au mers vreodată acolo. Dacă doriți, am să vă invit, pentru că veți vedea care este România reală și ce necazuri sunt. Am constatat mai multe lucruri: o stare de degradare avansată a tuturor clădirilor Centrului, lucrări nu foarte importante, făcute, în general, din sponsorizare. Sunt 4-5 ani de zile de când la acest Centru nu s-au cumpărat obiectele de inventar minim necesare. Puteți vedea, sunt pături, sunt cearceafuri, sunt paturi, mobilier mai vechi de 6-7 ani de zile. Nu s-a cumpărat nici echipamentul necesar, îmbrăcămintea pentru bolnavi. Singurul lucru care s-a făcut, să spunem, constant – s-a asigurat hrana de zi cu zi pentru o categorie de persoane cu probleme deosebit de grave. Eu, personal vă spun, vă fac mărturisirea că n-aș putea să lucrez în sistemul de asistență socială și protecție, n-aș putea sufletește să mă adaptez la acest sistem după ce am văzut prin Direcția noastră de Asistență Socială și Protecția Copilului.

De ce am mers acolo? Din anul 2005, există un act normativ, Legea 343/2004, prin care acel Centru trebuia preluat de Consiliul Județean Dâmbovița prin DGASPC. Lucrurile au rămas așa, de colo până colo, Centrul a rămas în subordinea Primăriei Moreni. Anul acesta, Primăria mi-a comunicat că nu mai vrea să sprijine Centrul. Am avut o discuție cu domnul primar și am ajuns la concluzia că trebuie să ne sprijinim unul pe celălalt, fiindcă nici eu nu pot prelua dintr-o dată toate problemele acestui Centru. Și am convenit să încheiem un acord de colaborare, de asociere între Consiliul Județean și Primăria Moreni. Consiliul Județean va asigura cheltuielile cu salariile, ceea ce a făcut și până acum, și va asigura jumătate din cheltuielile materiale ale Centrului; Primăria Moreni va asigura jumătate. În principiu, pe calcule pe care noi le-am făcut, circa 22 miliarde lei vechi vor fi necesari pentru funcționarea Centrului de la Țuicani.

De asemenea, vreau să știți că bunurile imobile în care funcționează acest Centru fac parte din domeniul public al orașului Moreni și că, în 2009, Consiliul Județean și Consiliul Local Moreni au încheiat un acord de parteneriat în vederea derulării proiectului Reabilitare și modernizare Centru de recuperare și reabilitare persoane cu handicap în cadrul PIDU-lui care privește municipiul Moreni. Anul acesta vor începe lucrările și vom moderniza o parte din clădirile de la acest Centru, cu asigurarea de către Primăria Moreni și Consiliul Județean a cotei de co-finanțare a acestui Centru. Vom avea ședință de Consiliu Județean și vom aproba aceste lucruri pe data de 14 februarie, vă puteți nota în agendă de-acum data stabilită pentru ședința CJD.

Sancţiuni ANRMAP

Săptămâna trecută, aproape 4 zile, am avut un control de la ANRMAP. Controlul a privit modul în care s-au atribuit anumite contracte de lucrări și servicii în perioada 2007 – 2012. Este un control care ne arată modul neprofesionist și jaful sistematic care s-a practicat în Consiliul Județean Dâmbovița și ne arată că ieșirile pe care le mai are fostul președinte al Consiliului Județean pe la diverse televiziuni locale sau naționale și propaganda pe care o face nu vor putea ascunde jaful pe care l-a lăsat în urmă. În urma acestui control, CJD a fost sancționat pentru 38 de fapte contravenționale. Suma totală cu care a fost sancționat este de 11,7 miliarde lei vechi, o sumă imensă. Am reușit să conving pe cei de la ANRMAP că se poate întocmi un singur proces verbal și se poate aplica o prevedere legală care vine în sprijinul contravenientului și anume să se aplice dublul amenzii celei mai mari, ca să pot să o plătesc în 48 de ore și să plătim doar vreo 1,8 miliarde lei vechi.

În ce constau aceste amenzi? Sunt trei categorii de fapte, eu o să vă pun la dispoziție tot materialul. Prima: nerespectarea prevederilor referitoare la întrunirea circumstanțelor de imprevizibilitate la atribuirea lucrărilor suplimentare la același contract. Mai precis, toate actele adiționale pe anumite contracte s-au încheiat cu încălcarea legii. Și sunt contracte cu 1,2,3,4  acte adiționale și am să vă dau exemple. Pentru aceste fapte s-a aplicat o amendă de 320.000 lei. A doua categorie de fapte: nerespectarea prevederilor referitoare la promovarea concurenței între operatorii economici, nerespectarea tratamentului egal și aplicarea principiului transparenței. Practic, anumiți concurenți au fost favorizați prin includerea în caietele de sarcini a unor condiții care erau îndeplinite numai de unii, și-am să vă dau exemple. Amenda aplicată: 350.000 lei. A treia faptă: nerespectarea regulilor de publicitate privind transmiterea spre publicare a unui anunț de atribuire în cel mult 48 de zile după încheierea contractului. Amenda aplicată: 500.000 lei. Deci, în total: 1.170.000 lei amenzi cumulate.

Câteva exemple:

·        40.000 lei amendă pentru actul adițional nr. 2 la contractul de lucrări având ca obiect investiția „Hangar de mentenanță aeronave C-130 Hercules în cazarma 546 Otopeni”;

·        40.000 lei pentru actul adițional nr. 3 la același contract;

·        40.000 lei pentru actul adițional la contractul de lucrări privind Baza Salvamont Zănoaga;

·        40.000 lei pentru actul adițional nr. 3 Baza Salvamont Zănoaga;

·        40.000 lei pentru actul adițional nr. 3 la Cabana Podu cu Florile;

·        40.000 lei pentru actul adițional nr. 4 la Cabana Dichiu;

·        40.000 lei amendă pentru actul adițional nr. 2 – Platformă Eliport.

Ca să înțelegeți, pentru tot ce s-a făcut în zona înaltă a munților Bucegi, acele cabane, refugii, pentru toate s-au dat amenzi, pentru toate s-au încheiat acte adiționale 1,2,3 sau 4, toate au prevăzut modificări de indicatori tehnico-economici și creșteri ale prețului de s-a ajuns la sumele imense despre care eu am vorbit la ședința de Consiliu Județean. Exemplul cel mai bun e Cabana Podu cu Florile, care a ajuns la 22 miliarde lei vechi valoarea investiției, în condițiile în care n-are zid de sprijin și îmi mai trebuie 7 miliarde, nu are energie electrică și ne-ar mai trebui 10 miliarde și nu are nici drum și ne-ar mai trebui vreo 5 miliarde. Întrebarea pe care eu am pus-o și celor din aparatul tehnic și o putem pune toți cu voce tare: în câți ani Consiliul Județean Dâmbovița va recupera aceste zeci de miliarde cheltuite fără nicio noimă într-o perioadă de criză, când în România se tăiau salarii, se tăiau pensii, ni se spunea peste tot că trebuie să facem reduceri de cheltuieli pentru că suntem într-o criză fără precedent.

Sancțiuni importante am primit și pe contractul de delegare a serviciului de salubritate, un contract care este în dispută acum între mine și SUPERCOM. Nu fac niciun secret că se fac asupra mea presiuni imense din diverse zone pentru a fi ceva mai blând în relația cu SUPERCOM. Vreau să vă spun că n-am de gând să cedez niciunui fel de presiune și-am să merg, fie să renegociez acest contract în interesul unităților administrativ-teritoriale, fie, dacă nu, voi merge la varianta finală, aceea a rezilierii contractului pentru că, pe lângă constatările noastre, și ANRMAP vine și ne arată că atribuirea s-a făcut cu încălcarea legii privind achizițiile publice.

Câteva exemple:

Am luat amendă pentru că în caietul de sarcini s-a impus o clauză ca cel care vine la licitație să aibă 85% din utilajele de transport deșeuri noi. Și „noi” înseamnă, potrivit caietului de sarcini, utilaje livrate de la producător în ultimele 14 luni, înaintea datei limită de depunere a ofertelor sau nu mai mult de 1.000 km rulați la bord. Adică lucrul ăsta era esențial la strâns gunoiul din județul Dâmbovița? Să ai utilaje noi, cu 1.000 de km la bord? Sau conta experiența, capacitatea societății de a colecta și procesa gunoaiele strânse din județ?!

De asemenea, am mai primit o sancțiune, tot pe contractul ăsta, 100.000 lei, deci o amendă foarte mare, pentru că fișa de date conținea cerințe de calificare disproporționate în raport cu necesitatea îndeplinirii în bune condiții a contractului, restricționând concurența. Ce trebuie să înțelegeți de aici: număr de mașini, număr de salariați, lucruri de genul ăsta, care n-aveau neapărat legătură cu realizarea în bune condiții a acestui contract.

Avem și niște lucruri pentru care am primit amenzi, aproape de necrezut. De exemplu, la Cabana Podu cu Florile, s-a impus condiția să mai fi făcut cabane. Deci nu era suficient să fii constructor, nu era suficient că ai făcut hoteluri, că ai făcut restaurante, că ai făcut clădiri publice, că ai construit locuințe, că ai ridicat blocuri, ci trebuia neapărat, condiție eliminatorie, să fi construit cabane. Și a îndeplinit-o doar UV Service, care a adus o hârtie de la o firmă că i-a făcut ăluia o cabană. Iar la Campingul Zănoaga s-a impus o condiție de durată, trebuia să fie gata lucrarea în 60 de zile. Nici tehnologic nu era posibil să faci o cabană în 60 de zile. Cine-a făcut o casă știe că, dacă-i torni plafonul, trebuie să stea 21 de zile să se usuce și nu poți continua lucrarea. Și, sigur, cabana de la Zănoaga s-a terminat după 4 ani. Deci acea condiție a fost pusă numai ca să împiedice libera concurență.

Vreau să știți că am atacat acest proces verbal, pentru că n-am chef să mă joc pe banii Consiliului Județean. L-am atacat la instanță, voi încerca să anulez cât pot din aceste amenzi, iar ceea ce va rămâne ca fiind amendă și prejudiciu pentru Consiliul Județean îl voi imputa celor care au participat la întocmirea acestor acte adiționale, celor care au dispus încheierea lor. M-am săturat să plătesc oale sparte și să stau de 7 luni de zile să încerc doar să găsesc soluții de echilibru ca să pot să-mi îndeplinesc atribuțiile. Și nu accept să primesc lecții de la cei care mi-au lăsat asemenea nenorociri în Consiliul Județean.

Al doilea lucru pe care vi-l spun: am dispus să se întocmească un documentar cu toate tipurile de încălcări ale legislației privind achizițiile publice constatate de autoritățile implicate – nu e vorba numai de ANRMAP, mai e și UCVAP, și alții -, și acest documentar, pe semnătură, îl voi da tuturor salariaților din Consiliul Județean și instituțiile subordonate care sunt implicați în achiziții. Să nu-mi spună că n-au știut că există un precedent în care am fost sancționați pentru anumite fapte.

Despăgubiri salariaţi CJD

Și ultima chestiune. Știți foarte bine că în Consiliul Județean s-a produs o restructurare în 2009. Acea restructurare n-a fost una serioasă, n-a fost una reală și făcută pe criterii, ci pur și simplu s-a încercat eliminarea unor oameni din aparatul propriu, s-a creat o societate comercială mamut, cum este Carpatmontana – și ați văzut săptămâna trecută ce probleme sunt la Carpatmontana. Unii salariați au dat în judecată Consiliul Județean, iar eu trebuie să plătesc astăzi banii sau i-am plătit deja. Și se adaugă la gravele nereguli de aici o sumă de 725.231,01 lei – despăgubiri plătite unui număr de 4 salariați. Avem pentru un domn, Demenescu Mihai, o sumă de 45.852,82 lei. Pentru doamna Georgescu Ioana Nicoleta este de plată o sumă de 572.390,09 lei – este persoana care a lucrat și a fost dată afară la Castellon, în Spania. Pentru doamna Stan Alice de la Juridic – 2.039,00 lei. De ce atât de puțin? Pentru că s-a obținut o suspendare a deciziei de concediere și n-a stat acasă decât vreo două luni. Iar pentru doamna Munteanu Cristina – 104.950,00 lei, pentru perioada de doi ani de zile cât a stat în judecată cu CJD. În total: 725.231,91 lei, bani din bugetul Consiliului Județean pe care trebuie să-i plătesc eu astăzi pentru faptele produse ieri. Adunați 11,7 miliarde (lei vechi) cu aceste 7 miliarde și cred că observați că sunt 20 de miliarde lei vechi pe care eu trebuie să-i plătesc suplimentar la tot ce v-am spus până acum: 600 miliarde corecții financiare, 600 miliarde datorii scadente, 82 miliarde de la Răzvan Ungureanu pe care a trebuit să le dau înapoi. Deci, practic, am întregit încă 100 de miliarde, lucrurile de astăzi cu cele de la Mihai Răzvan Ungureanu.

Aceste sunt subiectele pe care am dorit să le abordez. Dacă sunt întrebări.

Întrebări şi răspunsuri

Reporter: Aș vrea să vă întreb, cei 4 salariați ai Consiliului Județean au câștigat în urma unor hotărâri definitive și irevocabile și dacă au fost reîncadrați?

Adrian Țuțuianu: Sunt hotărâri judecătorești irevocabile. Nu se plătea altfel.

Reporter: Și au fost reîncadrați?

Adrian Țuțuianu: Doamna Georgescu Ioana nu, și-a găsit alt job în Spania. Ceilalți, doi erau reîncadrați când am venit eu, Demenescu și Stan Alice. Pe Cristina Munteanu am reîncadrat-o eu pentru că atunci s-a terminat procesul, după ce am venit eu.

Reporter: Aceste sume reprezentau salariile?

Adrian Țuțuianu: Salariile aferente perioadei.

Reporter: Ce salariu avea angajata de la biroul din Spania? Pare cam mare acolo.

Adrian Țuțuianu: Acolo nu e vorba numai de salariu. E vorba și de chirie și de mai multe drepturi care i se cuveneau.

Reporter: Păi chiar și-așa e mult.

Adrian Țuțuianu: Asta este ceea ce a scris în contractul ei de muncă.

Reporter: La primul subiect, spuneați că aveți o problemă cu medicii. V-ați gândit să aduceți din alte părți?

Adrian Țuțuianu: I-aș aduce, dar, după cum știți, au luat drumul străinătății.

Reporter: Legat de contracte și de imputare, printre cei cărora li se va imputa ați spus că sunt din conducere. Se numără și fostul președinte al Consiliului Județean.

Adrian Țuțuianu: Vorbiți de amenzi?

Reporter: Da.

Adrian Țuțuianu: Dacă dânsul a dispus anumite lucruri o să fie și el. Eu am pus să se facă verificare internă, să văd cine a încheiat fiecare act, cine a făcut fiecare caiet de sarcini. Nu mai putem să ne jucăm cu asemenea chestiuni.

Reporter: Legat de controalele de la Spitalul Țuicani și cel de Psihiatrie de la Gura Ocniței, ați luat și măsuri administrative în ceea ce privește conducerea de acolo?

Adrian Țuțuianu: O să iau și măsuri administrative, încă mai fac anumite analize. Eu ieri am fost doar să văd despre ce este vorba. Sunt lucruri pe care eu nu le credeam posibile. De exemplu, și în zona unde s-a reabilitat pavilionul, dacă mergeți cu mine astăzi veți vedea că s-a pus o gresie de calitate îndoielnică, din aia lucioasă. Și un om care este în deplinătatea facultăților mentale și are și echilibru fizic alunecă pe aia. Mă gândesc cu groază cum se vor duce oamenii ăia care-s bolnavi cu paturile pe gresia aia. Nu vă mai spun că o parte din ea este deja fisurată. Probabil că nu s-a așteptat timpul necesar să se usuce șapa. Și-atunci, dacă ai pus gresie, ea plesnește dacă șapa nu e uscată.

Reporter: Nu i-ați atenționat?

Adrian Țuțuianu: Pe cine?

Reporter: Pe cei de acolo.

Adrian Țuțuianu: Doamnă, lucrările sunt finalizate, sunt plătite. Eu, acum, fac ce mai pot să fac. Am închis un pavilion, cel mai vechi de-acolo, pentru că erau pierderi imense la gaze, la apă, la energie electrică. L-am închis, se termină mutarea săptămâna asta și încerc să raționalizez lucrurile. Și prima dată când prin un proiect, o sursă de finanțare, voi reabilita și pavilionul vechi, că nu-l lăsăm nici pe ăla așa. Dar sunt și pavilioanele mai noi, făcute pe vremea doamnei Săvulescu, 2000-2004, unde lucrări curente de reparații se puteau face. Dar sunt 31 de oameni și cu un șef acolo care stau pur și simplu și taie frunză la câini. Am fost și dincolo, la Spitalul de Copii de la Gura Ocniței, care ține tot de Spitalul Județean. Și acolo, am dat tema deocamdată, să vedem dacă putem elibera un pavilion, fiindcă sunt puțini copii la momentul ăsta față de ce era odată. Îmi ceruse domnul Sorin Ioniță ca parte din parcul aferent acestei locații să fie transferat în administrarea Consiliului Local, a fost un parc foarte frumos, nu știu dacă ați intrat acolo. Și am ajuns la concluzia că o parte din acel parc, cam jumătate din el, poate fi transferată la autoritatea locală să fie amenajat și să fie un loc de promenadă și pentru oamenii din localitate și pentru bolnavi.

Reporter: Legat de Cabana Podu cu Florile, ce se va întâmpla? Vor mai fi investiți alți bani?

Adrian Țuțuianu: Eu, unul, nu am de gând, am spus asta la ședința cu personalul – am văzut vreo câțiva funcționari care, fie nu aud bine ce le spun eu, fie au interese personale prea importante acolo. Mi-au și băgat la mapă, la trei zile după ce le-am spus să termine, din nou, indicatori tehnico-economici pentru zidul de sprijin. Nu-l fac nici dacă o ia la vale cabana cu totul. Voi încerca să găsesc un privat care să fie interesat și s-o pună în funcțiune. Este mai ieftin s-o dăm la altul și să-mi dea o chirie modică decât să o administreze Consiliul Județean. Este o nebunie, o prostie pe care nu mi-o pot explica decât printr-un singur fel. Am tot încercat să aflu: „Băi, de ce s-au făcut cabanele astea, dincolo de faptul că am avut bani, că ni i-a dat nu știu cine?”. Vă spun eu de ce: pe banii statului s-au tras utilitățile și utilitățile alea profită tuturor celor care au teren în zonele adiacente cabanelor. Dacă a costat 10 miliarde (lei vechi) să tragi curentul, normal, statul e prost și plătește.

Reporter: Centrul de la Moreni – Țuicani, veți avea bani, posibilitate financiară să-l reporniți?

Adrian Țuțuianu: Păi el funcționează, nu trebuie repornit.

Reporter: Să-l puneți în...

Adrian Țuțuianu: Deci, mă costă vreo 15 miliarde salariile, vreo 5-6 miliarde mă costă cheltuielile materiale, jumătate eu, jumătate Primăria Moreni. Și vă spun și ce vreau să fac, ca să știți de-acum. Mă duc zilele astea până la Direcția Generală de Finanțe și la Vamă, o să văd ce confiscate au acolo și, dacă găsesc lenjerii, îmbrăcăminte pentru copii, încălțăminte pentru copii, o să încerc să obțin aprobarea ministrului Finanțelor, se dă printr-un ordin, pentru asemenea lucruri. Atenție, nu pentru ce s-a mai obținut odată aprobare: lac de unghii, acetonă, foarfeci, truse de machiaj. Deci, lenjerie, îmbrăcăminte, încălțăminte.

Reporter: Ați spus că o parte dintre amenzi le veți contesta în instanță.

Adrian Țuțuianu: Toate le contest pentru că așa e corect față de instituție.

Reporter: Când estimați că vor fi decizii definitive?

Adrian Țuțuianu: Procesul verbal s-a făcut săptămâna trecută. Termenul de contestare e de 15 zile. Primul termen de judecată – peste 2 luni. Luăm în calcul fondul că se derulează pe 5-6 luni, că recursul mai durează 2 luni. Deci, undeva peste 10 luni o să iau decizia în cunoștință de cauză. Asta este procedura judiciară și așa e peste tot în lume.

Reporter: Aveți informații dacă, cumva, la Parcul Priboiu există închiriat spațiu pentru un organ media?

Adrian Țuțuianu: A existat o solicitare a celebrului Simion Bogdan, cu site-ul lui unde am văzut că vă piratează pe voi, ceilalți. Un director care n-are minte, căruia eu i-am spus, ca să știți foarte clar, că acel parc este destinat activităților industriale și nu este un parc în care să închiriem birouri la presă. Dar l-a pus să cumpere și caiet de sarcini, că atâta minte are domnul Stănescu pe care o să-l execut în următoarea săptămână. M-am săturat de proști.

Reporter: Ce se întâmplă la Palatul de la Potlogi, pentru că în ultima perioadă primim tot felul de sesizări de la oameni care au lucrat acolo și care spun că n-au fost plătiți de luni de zile de firma Concept? Ce se întâmplă acolo?

Adrian Țuțuianu: Firma Concept e, prin interpuși, firma lui Dinu Bogdan. Firma Concept a dat faliment, este în procedură la Tribunalul Ilfov, am verificat lucrul acesta. Firma Concept este și cea care a subcontractat lucrările de la apă la Titu și la Găești, unde s-au luat avansuri de vreo 140 de miliarde lei vechi. Deci oamenii sunt neplătiți și, probabil, dacă nu se va mai găsi niciun bun la faliment, vor rămâne neplătiți. Al doilea lucru pe care vi-l spun: am primit niște documente de la societatea care a adjudecat contractul, din Italia, am niște suspiciuni cu privire la modul cum s-au încheiat acele acte și existența persoanei juridice care a contractat lucrarea. Am cerut documente de la autoritățile din România și de la autoritățile din Italia. Ieri am primit de la autoritățile italiene toate documentele, le-am dat la tradus, pentru că îmi trebuie o traducere autorizată. Sunt două situații posibile:

1.Dacă avem de-a face cu aceeași persoană juridică, care și-a schimbat doar denumirea, sediul și niște date privind asociații, atunci contractul rămâne în vigoare și el va continua, treaba lui cu ce subantreprenori.

2.Dacă persoana juridică care a licitat nu mai este în ființă și s-a înființat o persoană juridică nouă, cum avem noi niște dubii, înseamnă că acel contract nu mai poate continua, pentru că ar însemna să fie o cesiune de contract, lucru care este interzis și pentru care eu aș lua o corecție de 100%.

La momentul ăsta verificăm și, în momentul în care voi avea suficiente date ca să vă spun ce trebuie făcut, vă voi spune. Dacă se va ajunge la rezilierea contractului o să avem o problemă importantă, anume a nejustificării unor avansuri care s-au dat în acest contract - nu le-am dat eu, s-au dat înainte să vin eu -, avansuri care au mers la firma lui Dinu, Concept. Și s-ar putea să intrăm într-o procedură de executare silită cu societatea de asigurări care a garantat, ca și terț colateral, această lucrare.

Reporter: Dar acea firmă și-a schimbat denumirea sau ce s-a întâmplat cu ea? A notificat în vreun fel Consiliul?

Adrian Țuțuianu: Ei ne-au notificat că și-au schimbat denumirea. Noi, după analiza noastră, credem că e mai mult decât atât și, practic, persoana juridică care a contractat a dispărut, e în faliment în Italia. Au înființat o societate cu o denumire asemănătoare, ca să fiu mai limpede. Verificăm lucrul acesta. Când am o concluzie, am să ies și am să vă spun. Ar fi un dezastru să fim în postura de a rezilia și acest contract. Știți ce înseamnă asta: să recuperăm pagubele, să facem o nouă licitație publică, să facem o nouă adjudecare, să întârziem derularea proiectului și naiba știe ce complicații.

Reporter: În ce stadiu e acel proiect?

Adrian Țuțuianu: Sub aspectul execuției lucrărilor nu sunt probleme, sunt în grafic.

Reporter: Spuneau oamenii de-acolo că, totuși, s-au făcut lucrări, dar acum, după zăpadă, ploaie, sunt infiltrații de la acoperiș.

Adrian Țuțuianu: Posibil. Nu le pot constata astăzi și depinde în ce stadiu sunt lucrările respective. Dacă este doar o placă turnată, prin aia mai intră apa, că nu s-a făcut izolare, nu s-a finalizat procesul tehnic.

Reporter: Aș avea și eu o întrebare legată de Spitalul Titu. Rămâne Centru cu internare de o zi?

Adrian Țuțuianu: Încă nu am definitivat acest subiect. Voi redeschide Spitalul de la Titu, că am văzut undeva, pe un site, că cineva își dă cu părerea că-i plimbăm noi pe oameni. Nu! Îl vom redeschide. Problema noastră este dacă facem spital și găsim soluție să angajăm 106 persoane sau dacă facem un centru multifuncțional cu internare de o zi, așa cum ne-a sugerat, la o discuție, fostul ministru Arafat. Că ăsta-i ghinionul nostru: am stat de vorbă mai întâi cu Cepoi, după Cepoi am stat de vorbă cu secretarul de stat Rafila, după Rafila am stat de vorbă cu Arafat, după Arafat stăm de vorbă cu Nicolaescu. S-a mers săptămâna trecută la domnul Nicolaescu. Am trimis pe Ioan Marinescu de la Consiliul Județean, pe primarul de la Titu, pe Stoica de la DSP și pe directoarea CJAS, doamna Zaharia. Ca să meargă toți și să se pună de acord. Și soluția care se pare că este mai agreată este a centrului multifuncțional cu internare de o zi. Se încearcă și în felul acesta disciplinarea financiară a spitalelor. Îl vom reînființa, vă asigur că nu voi sta locului până nu-l reînființez.

Reporter: Sunteți mulțumit de varianta aceasta?

Adrian Țuțuianu: Orice lucru făcut, mi-a spus mie un prieten judecător odată, e mai bun decât unul nefăcut. Decât nimic... E un centru multifuncțional, o să sprijin cu medici de la Spitalul Județean și de la Spitalul Găești, pentru că vor fi plătiți pentru această activitate. Și, încet-încet se va forma acolo o clientelă și medicii vor merge să-și facă treaba.

Reporter: La Găești, vorbesc aici de transport, există firma Atyc care a câștigat licitația pe tronsonul Găești – Corbii Mari. Sunt nenumărate plângeri de la părinții elevilor care sunt lăsați în stații, deși au abonamente, în favoarea celor care plătesc biletul pe loc.

Adrian Țuțuianu: Nu sunt reclamații doar la Găești. Eu am fost zilele acestea, politic, am avut conferințe comunale la Lucieni, la Raciu, Dragomirești. Și nu doar Grup Atyc e reclamat. Și Mondotransul, de exemplu, îl reclamă cei de la Niculești. Vreau să știți că aspectele semnalate de cetățeni sunt reale. Se fac niște abuzuri inimaginabile pe zona de transport. Sâmbătă a început o acțiune de control. Consiliul Județean, prin Direcția de specialitate, împreună cu Poliție și cu alte instituții, ARR și cine mai are atribuții pe zona aceasta. Ca și mod de conduită, primul control e unul de informare și de sancțiune cu lucruri mărunte, cu avertismente, nu pe bani. Al doilea control, care va fi săptămâna viitoare, am să-i controlez în fiecare săptămână, se va lăsa cu amenzi pentru cei care nu înțeleg să respecte călătorul. Ce verificăm? Nu verificăm dacă au reclama nu știu cui pe autobuz. Pe mine mă interesează să aibă capacitatea autovehiculului licitată, dacă scrie 24 de locuri nu poate veni cu microbuz de 15, să respecte orarul de transport, să aibă cauciucuri de iarnă acum – c-am auzit că unii n-au cauciucuri de iarnă și, când aud că e control, opresc în câmp, lasă oamenii jos și cheamă alt autobuz care vine peste o oră. Da, așa ceva se întâmplă în transportul public din Dâmbovița. Verificăm dacă șoferul este tuns, bărbierit, curat, îngrijit și are conduita corespunzătoare, dacă autobuzul e curat în interior, dacă le pune manele oamenilor și le sparge capul de la Lucieni până la Târgoviște ș.a.m.d. Vom face ordine în transportul public de persoane. Facem și precizarea că licitațiile astea au avut loc în urmă cu vreo 4 ani de zile, că în luna martie, probabil, vor fi licitații pentru atribuire de trasee și cine nu se conformează vom găsi soluții să-l scoatem din sistem. Eu nu vreau să scot pe nimeni, din contră, mă interesează ca firmele din Dâmbovița să lucreze, dar, în același timp, să-și facă și treaba așa cum scrie în caietul de sarcini.