Conferinţă de presă preşedinte - 13.02.2006
Dată: 15.02.2007
Conferinţă de presă susţinută de preşedintele Consiliului judeţean Dâmboviţa, Gheorghe Ana (Consiliul judeţean Dâmboviţa, 13.02.2006)
Preşedintele Consiliului judeţean, domnul Gheorghe Ana, a susţinut marţi, 13 februarie, o conferinţă de presă în care a prezentat aspecte şi concluzii desprinse la reuniunile Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, la care a luat parte, în calitate de membru, la sfârşitul săptămânii trecute, la Piteşti şi respectiv la Bucureşti.
Acesta a precizat că reuniunea CpDR a avut înscrise pe ordinea de zi aprobarea bugetului pe 2007, prezentarea portofoliilor de proiecte pe regiunea Sud-Muntenia şi modificări vizând organizarea Agenţiei de Dezvoltare Regională, dată fiind poziţia şi obligaţiile ce revin acestora ca urmare a noului statut al României, acela de ţară membră a UE.
Gheorghe Ana a ţinut să sublinieze că, în continuare, în ce priveşte portofoliului de proiecte, în clasamentul judeţelor pe Regiunea Sud-Muntenia, Dâmboviţa îşi menţine statutul de judeţ performant, având un portofoliu de peste 300 de proiecte care se referă atât în etapa de preaderare cât şi etapa de postaderare. Sperăm, a spus preşedintele Consiliului judeţean Dâmboviţa, că în perioada următoare, proiectele aflate în derulare să fie finalizate, şi mă refer aici la proiectele care sunt în faza de licitaţie, la 3 martie, avem licitaţia pentru Priboiu. De asemenea, am fost înştiinţaţi să pregătim vizite pentru documentarea pe cele două proiecte pe infrastructură rutieră, este vorba de cele două drumuri, cel care leagă Pucioasa de Moreni şi cel care leagă Dobra de Autostrada Bucureşti-Piteşti.
Tot la reuniunea CpDR, s-a pus accent pe un subiect mai vechi - a mai precizat preşedintele Consiliului judeţean Dâmboviţa - lansat din perioada când preşedinţia CpDR o deţinea judeţul Dâmboviţa, acela de modificare a Legii 315, care guvernează consiliile de dezvoltare regionale: poziţia judeţului nostru a fost aceea de a forma un colectiv de lucru pentru elaborarea unui nou proiect de lege, colectiv din care să facă parte reprezentanţi ai tuturor regiunilor de dezvoltare din ţară, pentru că nu este suficientă modificarea, este nevoie de o nouă lege.
Reuniunea UNCJR, la care au participat şi ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu şi Mircea Toader, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, a avut în dezbatere o serie de teme de interes pentru administraţia publică, în speţă: efectele aplicării TVA la proiectele finanţate din fonduri europene, efectele aplicării noii formule de repartizare a sumelor de echilibrare pentru autorităţile locale de la bugetul statului pe anul în curs, propuneri de amendare a OUG nr. 120/2007, proiectele programate prin HG nr. 811 ai cărei beneficiari sunt consiliile judeţene şi a OG nr. 7, beneficiari consiliile locale.
În opinia preşedintelui Gheorghe Ana, subiectul cel mai aprins a fost TVA-ul care încarcă practic cheltuielile administraţiilor publice pentru proiectele europene. Deşi ni s-a spus că în următoarele zile va apare o hotărâre de guvern prin care Guvernul se angajează să preia costurile cu TVA-ul, atât în ce priveşte proiectele din etapa de preaderare cât şi cele din etapa postaderare, a spus acesta, eu ieri m-am convins că acest lucru nu este finalizat, deplasându-mă la Direcţia judeţeană a Finanţelor Publice şi constatând că nu au primit nici un mesaj, cel puţin pentru proiectele care se derulează începând cu 1 ianuarie. Atunci, dacă Guvernul nu va reglementa acest aspect, vom avea o mare problemă privind asigurarea contribuţiei consiliilor judeţene, a consiliilor locale la partea de cofinanţare pentru proiectele cu finanţare europeană. Acesta a precizat că, astfel, la procentul de 20% ce vizează cofinanţarea consiliilor judeţene şi locale, procent care este obligatoriu prin natura proiectelor, se mai adaugă 19%, ce reprezintă TVA-ul, bani pe care administraţia ar trebui să-i aibă la dispoziţie şi pe care nu-i are.
Tot în materie de proiecte europene din etapa postaderare, s-a insistat pe grija faţă de selectarea temelor de proiect care pentru a fi eligibile trebuie să corespundă axelor prioritare stabilite în Planul Operaţional Regional, transmis la 31 ianuarie 2006, la Bruxelles în vederea aprobării. Printre aceste axe, se numără şi modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene, reabilitarea serviciilor sociale, dotare cu echipamente, reabilitarea şi dotarea învăţământului preuniversitar, sprijinirea afacerilor, dezvoltarea siturilor industrial şi refacerea lor, dezvoltarea turismului local şi regional, extinderea structurilor de cazare şi dezvoltarea urbană.
Referitor la cele două acte normative prin care sunt finanţate proiecte din domeniul infrastructurii OG nr. 7 şi HG nr. 811, preşedintele Consiliului judeţean Dâmboviţa şi-a exprimat speranţa ca repartizarea fondurilor pe proiecte să se facă după criterii care ţin de punctaj şi nu după criterii politice. Acesta a precizat că pentru OG nr. 7, care vizează proiecte de infrastructură tehnică, apă-canal şi rutieră, drumuri şi poduri şi podeţe, ordonanţă care urmează să se deruleze de la finele lunii februarie, Guvernul a alocat 3.200 miliarde de lei Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din judeţul Dâmboviţa, cca 52 de localităţi au depus proiecte pe această ordonanţă, speranţa administraţiei judeţene fiind aceea de a intra cu un număr cât mai mare în prima etapă de finanţare.
În ce priveşte proiectele finanţate prin HG nr. 811/2006, preşedintele CJD a anunţat că, la nivelul întregii ţări, sunt 47 de proiecte care vor fi finanţate, în valoare totală de 297,75 milioane euro. Toate aceste proiecte sunt proiecte care nu au fost aprobate în 2006, la CpDR, pe programul Phare 2004-2006, fiind deci în fază aşteptare, până când Uniunea Europeană a disponibilizat fonduri pentru finanţare. Judeţul Dâmboviţa are, incluse în această categorie, cele două proiecte ce vizează infrastructura rutieră pe drumurile care leagă Pucioasa de Moreni şi Dobra de Autostrada Bucureşti-Piteşti, care erau în aşteptare pe programul Phare 2004-2006, şi fuseseră aprobate, de aceea se şi organizează licitaţia undeva în aprilie 2007 şi de asemenea mai are proiectul ce se referă la Centrul de afaceri de la Târgovişte, a anunţat Gheorghe Ana.
Preşedintele Consiliului judeţean Dâmboviţa a subliniat că la reuniunea UNCJR din 9 februarie, dispute aprinse a generat şi amendarea OUG nr. 120/2007 pentru modificare punctului 5 alin. 6 din OUG 70. Gheorghe Ana a precizat că, fără a fi consultate structurile asociative, mă refer la Asociaţia primarilor de municipii, oraşe şi comune şi Uniunea Consiliilor Judeţene din România, a apărut această modificare de urgenţă care modifică pachetul de legi din sănătate pe care Guvernul şi-a asumat o răspundere. Prin această ordonanţă se pune în cârca consiliilor judeţene toate centrele medico-sociale fără a li se spune şi de unde cu ce bani vor fi susţinute. Astfel, s-au creat mari dispute pe această temă pentru că se invocă descentralizarea şi este pentru a nu ştiu câta oară când se descentralizează, deci se dau numai sarcini fără a se asigura sursele de finanţare. Preşedintele CJD a menţionat că la Dâmboviţa, pentru a îndepărta efectele negative provocate de această ordonanţă s-a recurs la o formulă salvatoare, cel puţin pentgru moment. Noi avem o situaţie mai fericită la pentru că am găsit o soluţie de compromis, a spus Gheorghe Ana, aceea de a ne asocia cu consiliile locale pe raza cărora funcţionează aceste centre medico-sociale. Acesta a explicat că astfel, Consiliul judeţean a preluat o parte din cheltuieli, iar o parte o suportă consiliile locale, dar a opinat că şi această formulă de asociere poate oricând să înceteze. Protestul nostru a fost transformat într-o contestaţie la instanţa de contencios administrativ pentru a anula această ordonanţă de urgenţă, a mai adăugat preşedintele CJD, pentru că efectiv nici un judeţ nu are capacitatea financiară necesară să susţină, din fonduri proprii, în condiţiile în care 80% din fonduri sunt repartizate prin decizia Directorului General de Finanţe Publice asemenea instituţii. Şi o să avem probleme de genul celor din 2005, când bolnavii de la Gura-Ocniţei nu aveau ce să mănânce