Sinteza raportului activităţii preşedintelui Consiliului judeţean Dâmboviţa în mandatul 2004- 2008

Dată: 12.05.2008

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în pragul încheierii mandatului cu care am fost investiţi de electoratul dâmboviţean, în urma scrutinului din iunie 2004, să conducem destinele judeţului Dâmboviţa pentru aceşti patru ani.
În acest context, am considerat că e de datoria mea să vin în faţa dumneavoastră cu o sinteză a activităţii Consiliului judeţean Dâmboviţa, desfăşurată pe toată durata mandatului 2004-2008, şi nu doar referitoare la anul anterior, aşa cum am procedat până acum. Aceasta nu înseamnă că Raportul activităţii preşedintelui Consiliului judeţean Dâmboviţa pe anul 2007 nu a fost elaborat, în conformitate cu prevederile legale. Dimpotrivă, acest raport, în varianta sa detaliată, a fost transmis, spre consultare, tuturor consilierilor judeţeni. Pentru cetăţenii interesaţi să cunoască în amănunt rezultatul muncii şi eforturilor noastre comune de-a lungul anului 2007, raportul va fi postat pe site-ul propriu al consiliului judeţean. De asemenea, reprezentanţii mass-media locală au primit, astăzi, câte un exemplar în format electronic.
Pentru şedinţa de astăzi, ultima din acest mandat, am pregătit, deci, prezentarea principalelor realizări ale întregii echipe a Consiliului judeţean Dâmboviţa, în perioada iunie 2004 - iunie 2008, evident într-o abordare sintetică dar, cred eu, explicită şi atotcuprinzătoare.
Înainte de toate, ţin să subliniez că, în toţi aceşti 4 ani de mandat, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Dâmboviţa, împreună cu colegii mei, cei doi vicepreşedinţi, secretarul judeţului, precum şi şefii de direcţii, servicii şi instituţii deconcentrate ale consiliului judeţean, şi nu în ultimul rând împreună cu dumneavoastră, consilierii judeţeni, am urmărit permanent îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor transpuse în prevederile legale care guvernează activitatea instituţiei noastre.
Concret, prin toate acţiunile pe care le-am întreprins, prin hotărârile şi dispoziţiile emise în toată perioada de referinţă, am contribuit la dezvoltarea economică şi socială a judeţului în scopul creşterii condiţiilor şi nivelului de trai al întregii populaţii a judeţului.
Politica, munca şi experienţa noastră s-au concentrat pe identificarea, asigurarea şi valorificarea la maximum a mijloacelor materiale şi financiare în scopul rezolvării problemelor punctuale de interes public al comunităţii întregului judeţ.
Direcţiile majore pe care ne-am axat în îndeplinirea acestui obiectiv se regăsesc în programele de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rutiere şi tehnice, mai ales în mediul rural, de îmbunătăţire a sistemului de învăţământ, a serviciilor sociale şi de sănătate, de dezvoltare şi extindere a centrelor de afaceri şi, nu în ultimul rând, de relansare culturală a judeţului pe plan intern şi internaţional.
Toate aceste programe au vizat creşterea calităţii standardului de viaţă în mediul urban şi mai ales în mediul rural, relansarea economică şi reducerea şomajului în special în zonele afectate de procesul de restructurare industrială, În mare măsură, acţiunile noastre au fost încununate de succes şi chiar dacă în unele cazuri, rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor cetăţenilor, ele îşi vor dovedi efectele pozitive pe termen mediu şi lung asupra dezvoltării economice şi sociale a judeţului nostru.
În raport cu resursele de care Consiliul Judeţean Dâmboviţa a dispus în perioada 2004-2008, şi mă refer aici la fonduri din bugetul propriu, din creditul în valută contractat de către instituţie în 2005, din diferite surse de la bugetul statului, dar mai ales din fonduri ale Uniunii Europene, am derulat un amplu program de investiţii care a acoperit toate domeniile vitale menţionate mai sus.
În ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, vreau să precizez că la acest capitol am derulat programe de asfaltări, reparaţii şi întreţinere de drumuri judeţene şi comunale, pietruiri, etc. În acelaşi timp s-a acţionat cu prioritate pentru refacerea obiectivelor calamitate, reparaţii, întreţinere, pietruiri şi asfaltări de drumuri comunale, elaborarea şi întocmirea de documentaţii tehnice necesare viitoarelor investiţii şi alte lucrări specifice perioadei de iarnă. În materie de poduri, vreau să subliniez importanţa finalizării podului ce traversează Cricovul Dulce, investiţie realizată în colaborare cu Consiliul judeţean Prahova, dat fiind că acest obiectiv, a cărei valoare totală a depăşit 30 miliarde lei vechi, constituie prima legătură viabilă între DN 1 A şi DN 1 şi viitoarea autostradă ce va lega Bucureştiul de nordul ţării.
În ansamblu, realizările Consiliului judeţean Dâmboviţa în infrastructurii rutiere sunt următoarele:
- asfaltarea a 200 km drumuri judeţene şi comunale;
- repararea şi întreţinerea a 320 km drumuri modernizate şi pietruirea a 270 km drumuri comunale;
- repararea a 41 poduri pe drumurile judeţene şi comunale;
- construirea a 2 poduri noi, la Corneşti peste Cricovul Dulce şi la Ghineşti peste râul Dâmboviţa;
- lucrări de reconstrucţie şi reabilitare, în 44 de comune, a 80 obiective de infrastructură rutieră afectate de inundaţii şi alunecări de teren (apărări de mal şi refaceri sisteme rutiere pe drumuri judeţene şi comunale, apărări de mal şi praguri de fund la poduri, podeţe şi punţi pietonale, amenajări ale cursurilor principalelor râuri);
- demararea construcţiei a 60 poduri, podeţe şi punţi în 24 de localităţi prin Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural (OG 7.)
Referitor la dezvoltarea infrastructurii tehnice, respectiv introducerea, extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de epurare, programele noastre susţinute prin fonduri guvernamentale sau europene au au înregistrat reale succese:
- introducerea alimentării cu apă în 37 comune şi a reţelei de canalizare în 2 comune, cu fonduri europene prin Programul SAPARD;
- demararea lucrărilor de introducere şi extindere a reţelelor de alimentare cu apă în 20 comune prin programele naţionale HG 577 şi OG 7: mare parte din aceste lucrări sunt în curs de finalizare;
- lucrări de refacere a sistemelor de alimentare cu apă potabilă distruse de inundaţii în 15 comune.
În paralel, Consiliul judeţean Dâmboviţa a realizat lucrări de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a surselor de apă Gâlma şi Răteiu, care va alimenta cele 2 oraşe şi 5 comune de pe Valea Ialomiţei;
Tot la acest capitol, vreau să adaug că demersurile iniţiate de Consiliul judeţean Dâmboviţa în ce priveşte includerea oraşelor mici într-un program de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi uzate, s-au materializat anul trecut. Astfel, prin contractul semnat cu Compania Naţională de Investiţii în cadrul unui program finanţat de BDCE şi Guvernul României, judeţul Dâmboviţa, cu oraşele Fieni, Moreni, Pucioasa, Găeşti şi Titu, va beneficia de aproape 22 milioane euro, din care peste 5 milioane euro reprezintă contribuţia consiliului judeţean şi a consiliilor orăşeneşti.
În paralel, în anul 2007 a fost finalizat procedeul de înfiinţare a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ,,APĂ DÂMBOVIŢA din care fac parte Consiliul Judeţean Dâmboviţa, cele 2 municipii şi 5 oraşe din judeţ şi încă 4 comune. Scopul asociaţiei îl reprezintă constituirea unei forme instituţionale capabilă să absoarbă fonduri comunitare în domeniu. Deja există în lucru întocmirea unor studii şi proiecte pentru investiţii pe apă şi canalizare în valoare de cca. 100 milioane euro.
O mare realizare a reprezentat-o constituirea societăţii comerciale Compania de Apă Târgovişte – Dâmboviţa – S.A., societate cu capital integral public, la care Consiliul Judeţean Dâmboviţa a devenit coacţionar. În felul acesta există cele două instrumente instituţionale (asociaţie pe domeniu ,,apă şi societatea comercială cu domeniu ,,apă) necesare accesării fondurilor europene postaderare.
În vederea îmbunătăţirii sistemului de învăţământ şi promovării sportului, au continuat programele de reabilitare şi modernizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, printr-o serie de proiecte care au urmărit:
- construcţia de clădiri noi, lucrări de reabilitare sau de reparaţii capitale,
- dotarea cu mobilier, calculatoare şi material didactic a liceelor, şcolilor din mediul rural,
- introducerea utilităţilor, precum asigurarea alimentării cu apă potabilă, construirea de grupuri sanitare.
De aceste programe au beneficiat licee, şcoli şi grădiniţe din toate localităţile dâmboviţene, cu preponderenţă din mediul rural.
În plus, în cadrul unui proiect PHARE 2003, Consiliul judeţean Dâmboviţa a obţinut fonduri pentru realizarea unui proiect privind Reabilitarea a trei unităţi de învăţământ din judeţul Dâmboviţa, afectate de inundaţiile din anul 2005. Proiectul s-a încheiat în această lună şi a avut drept scop asumarea responsabilităţii de către administraţia publică a judeţului Dâmboviţa, a localităţilor Răzvad şi Şotânga şi Universitatea Valahia din Târgovişte în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de învăţământ şi pentru dezvoltarea unui parteneriat durabil între acestea.
În perioada de referinţă s-a derulat şi încheiat şi programul naţional privind construirea de săli de sport, prin care în judeţul nostrua beneficiat de fonduri pentru realizarea a 9 săli de sport în municipiile Târgovişte şi Moreni, în oraşele Găeşti, Pucioasa şi Titu, precum şi în comunele Vulcana-Băi şi Nucet.
Având în vedere cererea mare de locuinţe înregistrată la nivelul întregului judeţ, s-a continuat programul de dezvoltare a fondului de locuinţe pentru tineri, construite prin ANL pe terenurile puse la dispoziţie de administraţia locală. Astfel, în perioada 2004-2008, au fost recepţionate 394 de apartamente în municipiile Târgovişte, Moreni şi în oraşele Găeşti, Pucioasa şi Fieni, care au fost repartizate în regim de închiriere tinerilor şi familiilor tinere. În prezent, sunt în derulare lucrări la alte 146 apartamente, tot pentru tineri.
Totodată, pentru categoriile de persoane defavorizate, în municipiul Târgovişte s-au recepţionat 74 de locuinţe sociale finanţate din Fondul Naţional de Dezvoltare.
Spuneam în debutul expunerii că printre direcţiile de acţiune urmărite în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare reală economică şi socială, se numără şi relansarea economică şi combaterea şomajului. În acest sens am reuşit să atragem investitori strategici şi continuăm să o facem în zonele vulnerabile ale judeţului din punct de vedere al restructurării industriale. Am început cu revigorarea Parcului Industrial Mija, unde prin realizarea unor unităţi de producţie cât şi a viitorului Campus universitar de către investitorul austriac RIVTA, se va ajunge în câţiva ani la o explozie de locuri de muncă, peste 3.000 şi, în acelaşi timp, la masive infuzii de capital într-o zonă realmente săracă. Anul acesta vor fi date în folosinţă centrul de afaceri şi complexul de agrement, care au capacitat forţă de muncă la nivelul a peste 300 de noi angajaţi. În perioada următoare, activitatea investiţională în cadrul societăţii Parc Industrial Mija, se va axa pe continuarea procesului de dezvoltare, investitorii urmând să asigure finanţarea, din fonduri proprii sau atrase, lucrările de dezvoltare şi realizare a Campusului Universitar.
În ce priveşte Parcul Industrial Moreni, succesul înregistrat aici a condus la necesitatea extinderii şi modernizării acestuia prin accesarea de fonduri europene. Astfel anul acesta am reuşit să finalizăm elaborarea şi întocmirea documentaţiei tehnice pentru proiectul destinat realizării modernizării a infrastructurii parcului iar acum intenţionăm să accesăm fondurile europene pentru finanţare prin intermediul Planului Operaţional Regional.
În zona de sud, respectiv la Titu, tot pe scheletul unei foste unităţi militare, am reuşit să aducem investitorul francez de la Renault la Boteni. Investiţia, în valoare de aproximativ 450 milioane euro, pe care Grupul Renault o va realiza în cca 5 ani, la Boteni, presupune crearea unui Centru de cercetare pentru crearea designului şi a procesului tehnologic pentru autoturisme, în care vor lucra 3.000 de specialişti, ingineri şi tehnicieni. Acest proiect va atrage automat o dezvoltare a infrastructurii, a utilităţilor şi serviciilor publice şi private în această zonă de sud afectată de declinul economic de după Revoluţie.
Pentru zona de nord, Parcul tehnologic Priboiu–Brăneşti va reprezenta acelaşi motor de dezvoltare o dată cu punerea sa în funcţiune în 2008. Deja, prin parteneriatele externe încheiate de Consiliul judeţean cu regiunile Bari din Italia şi Santarem din Portugalia, Castellon din Spania, cu care avem relaţii de colaborare, am creat premisele dezvoltării unui modul de cercetare şi aplicare de noi tehnologii, în domenii precum IT, chimie, metalurgie, construcţii, ingineriei, dar şi în domeniul reabilitării şi conservării monumentelor istorice. Sperăm ca prin această colaborare care implică universităţile din cele 3 regiuni, parcul tehnologic de la Priboiu să devină astfel un centru industrial puternic. În acest fel se va asigura dezvoltarea zonei de nord a judeţului Dâmboviţa şi va fi acaparată forţă de muncă specializată la nivelul a cel puţin 2.500 noi locuri de muncă.
Vreau să subliniez că acest protocol tripartit, care va fi urmat şi de altele sperăm în domenii precum infrastructură rutieră şi tehnică, turism, etc, este rezultatul demersurilor şi încercărilor noastre permanente de a deschide judeţul către exterior, către regiuni care astăzi ne sunt superioare dar care au trecut prin aceleaşi provocări ca şi noi. Scopul nostru a fost şi este acela de a ne ajuta reciproc, ei oferindu-ne expertiza lor, iar noi creându-le soluţii pentru investiţii productive care ne vor aduce numai beneficii pe plan judeţean.
Nu în ultimul rând, colaborările noastre în plan extern au scopul şi de a promova judeţul Dâmboviţa, istoria şi cultura sa, tradiţiile şi valorile.
Perioada de referinţă a însemnat deci şi o relansare în domeniul cultural, prin înfiinţarea, în anul 2006, a Orchestrei de Cameră şi deci promovarea acestui gen muzical. Nu ne-am oprit aici şi în primăvara anului 2007 am continuat acest proiect şi am creat Filarmonica Muntenia, care sperăm să se dezvolte şi să-şi câştige renumele nu doar pe plan local, dar şi peste hotare. Noua instituţie a susţinut, deja, peste 50 de concerte şi recitaluri, care s-au bucurat de o participare numeroasă din partea publicului dâmboviţean. În afara concertelor simfonice, lirice, din cadrul stagiunii ordinare, orchestra simfonică a fost prezentă la evenimente importante precum Zilele Cetăţii, Festivalul naţional Crizantema de Aur, etc. Un alt proiect cultural, dar şi cu un scop umanitar, l-a constituit organizarea de către Consiliul judeţean Dâmboviţa a două evenimente caritabile - spectacolul de muzică uşoară şi bal incluse în Zilele Cetăţii Târgoviştei – care, prin fondurile acumulate, au adus clipe de bucurie unor persoane defavorizate dar şi unor elevi merituoşi.
De asemenea, mai mult ca oricând, Consiliul judeţean Dâmboviţa s-a implicat în susţinerea financiară şi organizarea festivalurilor şi concursurilor tradiţionale precum: Festivalul de romanţă Crizantema de Aur, Festivalul de creaţie literară Moştenirea Văcăreştilor, Festivalul de poezie Primăvară Albastră, Festivalului de muzică populară Rodica Bujor, dar şi în sprijinirea financiară şi organizatorică a evenimentelor ocazionate de Fiii satului sau Zilelor Satului în zonele cu tradiţie din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Târgului naţional al meşterilor populari. În paralel, am sprijinit cu fonduri substanţiale consolidarea, conservarea, restaurarea şi refacerea picturilor la 40 de mănăstiri şi biserici, monumente istorice din judeţ.
Nu în ultimul rând, am reuşit să demarăm lucrările de reabilitare şi restaurare a Muzeului de Artă din Târgovişte şi, odată cu revenirea în patrimoniul judeţului a Ansamblului Brâncovenesc de la Potlogi, sperăm să accesăm fonduri europene pentru reintroducerea acestui important obiectiv în circuitul turistic.
În ce priveşte modernizarea administraţiei publice locale, în toamna anului 2007 a fost înfiinţat Centrul Judeţean de Perfecţionare Profesională, care are ca scop pregătirea şi perfecţionarea profesională pentru autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, organizate la nivelul judeţului.
Centrul Judeţean de Perfecţionare Profesională acţionează în sprijinul funcţionarilor publici, a aleşilor locali şi a altor categorii de personal din administraţia publică locală şi serviciile publice descentralizate. Prin cursurile de perfecţionare propuse contribuie efectiv la dezvoltarea efectivă a abilităţilor profesionale ale acestora şi în acelaşi timp oferă soluţii concrete pentru problemele existente la acest nivel, în vederea eficientizării activităţilor pe care le prestează. De asemenea, prin acest centru se vor desfăşura activităţi de consultanţă, studii de cercetare, management, informare, documentare, vor fi organizate seminarii, simpozioane, conferinţe, comunicări ştiinţifice.
În privinţa promovării relaţiilor cu comunităţile de români din Castellon (Spania)în vara anului 2007, am înfiinţat, împreună cu municipiul Târgovişte, Biroul de reprezentare din oraşul spaniol Castellon. Prin acest birou conducerea administraţiei judeţene a dorit să asigure deopotrivă promovarea, în plan extern, a valorilor, tradiţiilor şi oportunităţilor de dezvoltare ale judeţului Dâmboviţa, dar şi crearea unei punţi de legătură între dâmboviţenii plecaţi să muncească în Spania şi familiile lor rămase acasă. Printre reuşitele acestei iniţiative vreau să amintesc înfiinţarea aici a unei mini secţii de predare a limbii spaniole pentru românii care întâmpină greutăţi în a-şi găsi un loc de muncă din cauza necunoaşterii limbii spaniole.
De asemenea, ţin să menţionez o altă acţiune reuşită: înfiinţarea bibliotecii de carte românească pe care am inaugurat-o recent în cadrul acestui birou, şi care a fost o iniţiativă binevenită pentru comunitatea de români de acolo.
În continuare mă voi referi, pe scurt, la principalele proiecte de infrastructură susţinute din fondurile de preaderare, cărora le-am acordat o atenţie deosebită având în vedere atât volumul resurselor financiare nerambursabile de care beneficiem, cât şi rezolvarea unor probleme importante de infrastructură. Vreau să menţionez aici în primul rând la proiectul de Reabilitare a sistemului de colectare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor solide derulat în cadrul programului ISPA. Acest proiect care va rezolva problema gestionării deşeurilor de o manieră modernă prin servicii conforme cu standardele UE, atrage fonduri nerambursabile în valoare de peste 26 milioane euro. În prezent, licitaţia privind Contractul de achiziţie de echipamente a fost încheiată, încheindu-se şi contractul cu firmele câştigătoare. De asemenea, urmează organizarea licitaţiei pentru desemnarea celor 2 operatori (unul pe colectare şi transport şi unul pe tratare şi depozitare a deşeurilor), de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa, pe principiul dialogului competitiv.
Un al doilea proiect, la fel de important, este cel referitor la infrastructura de afaceri, respectiv înfiinţarea Parcului industrial Priboiu - Brăneşti pe structura fostei unităţi militare de la Lăculeţe. Şi acest proiect derulat în cadrul programului PHARE 2004-2006, are o valoare semnificativă de 14,35 milioane euro, contribuţia nerambursabilă fiind de 5 milioane euro, iar cea a consiliului judeţean de 7,5 milioane euro. Lucrările sunt în derulare, prin acest proiect, urmărindu-se crearea unei zone industriale, pentru dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri atractive în vederea îmbunătăţirii climatului economico-social şi de mediu, în vederea eliminării disparităţilor economice şi sociale ale zonei.
Tot în cadrul programului PHARE 2004-2006, s-au finalizat licitaţia internaţională şi au demarat lucrările la proiectul de infrastructură regională ce vizează ranforsarea şi modernizarea drumurilor judeţene 710 şi 710 A pe traseul Pucioasa-Vârfuri-Valea Lungă-Iedera-Moreni. Valoarea proiectului se ridică la peste 9 milioane euro.
Un alt proiect, în valoare de cca 1 milion de euro, fonduri nerambursabile în proporţie de 100%, obţinute prin programului PHARE 2004-2006, vizează reabilitarea podului peste râul Argeş, din comuna Potlogi, distrus parţial în urma inundaţiilor din 2005. Acest pod se află situat pe DJ 711A şi este elementul principal de legătură a comunelor din sudul judeţului Dâmboviţa cu A1- autostrada Bucureşti-Piteşti, aflate la 3 km de acest pod.
Zilele trecute, Consiliul judeţean Dâmboviţa a mai punctat o realizare în domeniul infrastructurii rutiere şi anume obţinerea finanţării pentru reabilitarea şi modernizarea Drumului Sudului (DJ 701) pe traseul: Dobra – Cornăţelu – Branişte – Titu – Sălcuţa – Odobeşti – Potlogi – CorbiiMari –Gratia (Teleorman). Valoarea acestui proiect este de aproximativ 30 milioane euro.
O serie de alte proiecte finanţate prin programul PHARE, la fel de importante, s-au derulat şi au fost promovate, în paralel, prin Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, proiecte care vizează îmbunătăţirea serviciilor oferite persoanelor defavorizate, respectiv copii, tineri şi vârstnici. Au fost realizate aproape 10 astfel de centre şi servicii comunitare în oraşele Pucioasa, Moreni, precum şi în comunele Răzvad, Potlogi. Altele proiecte au urmărit modernizarea administraţiei publice locale şi au fost realizate de Consiliul judeţean Dâmboviţa în parteneriat cu 10 consilii locale.
O altă direcţie de acţiune a vizat susţinerea şi promovarea intereselor judeţului Dâmboviţa, în ţară şi străinătate prin crearea unei imagini pozitive a judeţului, prin asocierea cu instituţii ale administraţiei publice din regiunile europene, dar şi din alte ţări, precum şi cu agenţi economici, prin întărirea cooperării şi colaborării cu organismele Uniunii Europene, ca factori necesari şi favorizanţi ai integrării în Uniunea Europeană.
Astfel, în ce priveşte parteneriatele internaţionale, în perioada de referinţă, au avut loc o serie de întâlniri şi convorbiri cu mai mulţi parteneri străini, care s-au concretizat în semnarea următoarelor acorduri de colaborare:
- în data de 7 noiembrie 2005, la Bari Italia, s-a semnat protocolul de cooperare, parteneriat şi înţelegere dintre Consiliul judeţean Dâmboviţa şi provincia italiană Bari;
- în data de 29 iunie 2006, la Târgovişte, s-a semnat Memorandumul de dezvoltare a schimbului amiabil şi a cooperării între judeţul Dâmboviţa din România şi provincia Hebei, Republica Populară Chineză;
- în data de 17 iunie 2006, la Târgovişte, s-a semnat un “Acord de cooperare între districtul Santarem (Portugalia) şi judeţul Dâmboviţa (România).
- în data de 23 iunie 2007, s-a inaugurat, oficial, Biroul de reprezentare al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, din Castellon - Spania, birou realizat în colaborare cu Primăria municipiului Târgovişte, care ulterior s-a soldat şi cu încheierea unui Acord de colaborare între judeţul Dâmboviţa şi Camera de Comerţ, Industrie şi Afaceri din Castellon. Semnarea acestui protocol are ca obiective, pe de o parte, promovarea şi intensificarea schimburilor economice între cele două regiuni, iar pe de altă parte cooperarea regională în cadrul programului european INTERREG IV.
Toate acestea au avut la bază scopul de a impulsiona dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre cele două zone şi de a atrage invesitori străini pentru îmbunătăţirea infrastructurii judeţului Dâmboviţa, mai ales în domeniul sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, reţele stradale etc, dar şi pentru fructificarea oprtunităţilor de afaceri oferite de prezenţa acestora.
Cu acelaşi prilej, am reuşit să promovăm şi cultura, tradiţiile şi obiceiurile judeţului Dâmboviţa prin participarea, în cadrul acestor protocoale de colaborare, la diverse evenimente organizate în regiunile respective. O astfel de acţiune de anvergură a fost organizarea, pe parcursul a două ediţii, a Zilei judeţului Dâmboviţa la festivalul gastronomic de la Santarem, în Portugalia. Au fost şi alte implicări de acest gen şi sper că vor continua. În acelaşi scop, au fost sprijinite deplasările unor formaţii artistice în străinătate, cum a fost deplasarea Ansamblului folcloric Fir de Dor în Italia, organizarea în Portugalia, provincia Santarem, a unor manifestări culturale şi artistice la care au participat Orchestra Chindia şi formaţia de dansuri a Şcolii de Arte, sau participarea unor elevi merituoşi la concursuri internaţionale, cum a fost deplasarea la Munchen a tinerei Elena Stegăriţă, la concursul de interpretare pian şi a Irinei Mareş la un concurs de interpretare din Franţa.
De asemenea, permanent au fost transmise diverse materiale de prezentare a judeţului Dâmboviţa pentru a fi expuse la acţiunile organizate de reprezentantul consiliului judeţean la Bruxelles sau pentru a fi înmânate reprezentanţilor instituţiilor europene sau oamenilor de afaceri interesaţi să investească sau să viziteze judeţul nostru.
Stimaţi colegi,
în linii mari, acestea au fost principalele acţiuni, proiecte şi realizări ale administraţiei judeţene în mandatul care tocmai se încheie. Consider că în linii mari ne-am făcut datoria de administratori ai acestui judeţ, şi împreună am reuşit să ne îndeplinim proiectele pe care ni le-am propus în urmă cu 4 ani, pentru creşterea calităţii vieţii a tuturor locuitorilor judeţului.
Închei această scurtă prezentare, nu fără a adresa mulţumirile mele dumneavoastră, domnilor consilieri, pentru girul pe care mi l-aţi acordat în îndeplinirea tuturor acestor proiecte pe care vi le-am prezentat şi care se reflectă şi se vor reflecta în condiţii mai bune de viaţă pentru toată populaţia judeţului. Mulţumesc de asemenea instituţiilor, direcţiilor şi societăţilor subordonate Consiliului judeţean şi nu în ultimul rând aparatului propriu de specialitate pentru contribuţia pe care şi-au adus-o în acelaşi scop.
Vă mulţumesc tuturor şi nu în ultimul rând reprezentanţilor mass-media locală care au fost mereu alături de noi asigurând informarea promptă a publicului dâmboviţean despre activitatea consiliului judeţean.

PREŞEDINTE,
Ing. Gheorghe Ana