Faună

Dată: 19.09.2004

Fauna se caracterizează prin predominarea celei de pădure, bogate în specii de valoare economică deosebită : cerbul, ursul, mistreţul, râsul (ocrotit), jderul, veveriţa, căpriorul (colonizat în Subcarpaţi şi Piemontul Cândeşti), iepurele, popândăul, în sud. Dintre păsări, larg răspândite sunt: alunarul, fazanul şi cocoşul de munte (ocrotit); frecvente sunt broasca râioasă şi salamandra.
Fauna alpină are ca reprezentant tipic capra neagră.

Varietatea condiţiilor geografice asigură mediul optim de viaţă şi pentru o faună bogată pe toate treptele de relief. Gradul mare de împădurire al judeţului, în special în zona montană şi subcarpatică, asigură condiţii bune de viaţă pentru multe specii de animale de interes cinegetic şi peisagistic. Astfel, culmile cele mai înalte ale Munţilor Bucegi şi cele mai prăpăstioase ţancuri constituie domeniile caprei negre(Rupicapra rupicapra), care în timpul iernii coboară în căutare de hrană p4nă în zona pădurilor de minte. Dealtfel, în Bucegi este limita cea mai estică unde se mai întâlneşte capra neagră în Carpaţii Meridionali.

Tot domeniului alpin îi sunt caracteristice şi o serie de păsări, cum este cinteza alpină (Anthus sipinoletta), care, împreuna cu multe alte specii alpine, a coborât până la limita superioară a pădurilor.

În zona pădurilor de munte, fauna este mult mai bogată şi diversă. În aceste păduri se întâlneşte cerbul (Cervus ealphus carpathicus), recunoscută fiind valoarea cinegetică a acestei podoabe a pădurilor carpatice. Deşi trăieşte mai mult în zona pădurilor montane, ursul (Ursus arctos)urcă după hrană în timpul verii până în zona subalpină, iar în perioada de toamnă coboară spre poalele culmilor montane. Căprioara (Capreolus capreolus) este răspândită în foarte multe păduri din cadrul judeţului, ca urmare a acţiunilor de colonizare care s-au întreprins în zona carpatică, subcarpatică, şi chiar de câmpie. Mistreţul (Sus scrofa), foarte răspândit în zona pădurilor de fag şi gorun, coboară după hrană, de foarte multe ori, până în zona dealurilor subcarpatice.

Tot în zona pădurilor carpatice de raşinoase se întâlnesc şi exemplare de râs (Linx linx), cel mai feroce carnivor al Carpaţilor noştri. Atât în pădurile montane, cât şi în cele de deal se întâlneşte şi jderul de scorbură (Martes martes) Un alt mamifer care se întâlneşte atât în Subcarpaţi, cât şi la câmpie, având o mare valoare cinegetică, este iepurele (Lepus europaeus).

Caracteristică pentru pădurile pericarpatice de fag şi stejar este şi veveriţa (Sciurus vulgaris), care are alături de alte rozătoare mici, ca şoarecii şi pârşul comun, completează fauna de mamifere a acestor păduri.

În zona munţilor înalţi se pot remarca şi o serie de specii considerate ca relicte glaciare. Dinter acestea menţionăm vipera comună (Vipera berus berus) şi şopârla de munte (Lacerta vivipara ). Se întâlnesc de asemenea, atât în Bucegi, cât şi în Leaota, câteva endemisme carpatice, cum este de exemplu salamandra carpatică (Triturus montandoni) sau alte specii considerate ca elemente europene.

Dintre speciile de păsări de interes cinegeticîn pădurile montane se înt4lneşte cocoşul de munte (Tetrao urogallus). În pădurile carpatice de răşinoase trăieşte ciuhurezul porumbac (Surnia ulula), iar în pădurile de fag cinteza de iarnă (Fringila montifringilla).

Păsările caracteristice pădurilor din jumătatea sudică a judeţului sunt: coţofana (Pica pica), graurele (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothrauster coccothrauster). Apoi, din luna mai încep să apară şi oaspeţii de vară ai pădurilor, ca privighetoarea mare (Luscinia luscinia), dumbrăveanca (Coracias garrula), pupăza (Upupa epops), sitarul (Scolopax rusticola), potârnichea (Perdix perdix).

În zona de deal şi de câmpie, reptilele sunt reprezentate prin guşter (Lacerta viridis) şi diferite specii de şerpi.

Fauna ihtiologică a apelor din cuprinsul judeţului este bine reprezentată şi conservată ca urmare a faptului că reţeaua de râuri din zona montană şi subcarpatică este foarte puţin poluată. Astfel, în zona de munte, unde cursurile de apă au pante mari, cantitatea de aluviuni în suspensie este foarte mică şi apa bine oxigenată, creşte în foarte bune condiţii păstrăvul (Salmo trutta fario). Pe afluenţii Ialomiţei şi Dâmboviţei care izvorăsc şi curg prin regiunea subcarpatică se întâlneşte lipanul (Thymallus thy1mallus). Ceea ce este caracteristicpentru cursurile Dâmboviţei şi Argeşului din cadrul judeţului este faptul că se întâlnesc ca specii dominante scobarul (Chondrostoma nasus) şi mreana (Barbus barbus). Pe cursurile mici de apă din zona câmpiei sudice se întâlneşte şi cleanul (Lenciscus cephallus).