Floră

Dată: 19.09.2004

Ca urmare a poziţiei judeţului în zona de câmpie, de dealuri şi de munte, vegetaţia şi fauna prezintă o etajare caracteristică.

Zona pădurilor de foioase care ocupă partea de SV a judeţului şi suprafeţele restrânse în Câmpia Târgoviştei este alcatuită din păduri de stejar submezofili termofili (cer şi gârniţă), parţial defrişate şi înlocuite cu culturi şi pajişti secundare stepizate. Subarboretul acestor păduri este compus din păducel,lemn câinesc, măceş, porumbar,sânger, corn, fiind bine dezvoltată şi pătura erbacee.

Etajul pădurilor de foioase este larg reprezentat în Subcarpaţi şi Piemontul Cândeşti unde predomină păduri de gorun şi pajişti colinare secundare, dar apar, îndeosebi pe versanţii nordici şi făgete de deal cu carpeni până în zona montană unde se desfăşoară pădurile de fag şi de amestec (fag, molid, brad) tivite de un brâu de pajişti montane secundare.

Etajul pădurilor de molid este alcătuit din molidişuri ce alternează cu pajişti montane de păiuş roşu. În Bucegi şi pe culmile sudice ale Munţilor Leaota, legătura dintre pădurile de molid şi cele de fag se realizează prin subzona pădurilor de răşinoase amestecate cu păduri de fag. De remarcat este şi faptul că în aceste păduri încep să apară în pâlcuri mai mici şi alţi arbori, ca: ulmul, frasinul, arţarul, plopul tremurător, iar dintre arbuşti apar la marginea pădurilor socul, salcia etc.

Etajele subalpin şi alpin sunt reduse spaţial,fiind constituite din tufişuri pitice, perniţe de plante secundare şi pajişti subalpine ce alternează cu tufişuri de smârdar, jneapăn, anin de munte şi ienupăr şi pajişti de stâncărie.

Din categoria asociaţiilor azonale remarcăm în primul rând pădurile de esenţe moi dezvoltate în luncile râurilor unde se întâlnesc pajişti mezohidrofile şi zăvoaie de anin negru şi alb, plop şi salcie, iar în zonele umede ale câmpiei de divagare, păduri de stejar pedunculat şi pajişti mezohiprofile, local cu vegetaţie palustră.