25.02.2008, interviu Cotidian DÂMBOVIŢA

Dată: 26.02.2008

Gheorghe Ana: Ca reprezentant al judeţului Dâmboviţa, am să fac tot ce este posibil ca proiectele dâmboviţene să fie promovate

- Transcriere interviu acordat cotidianului local “DÂMBOVIŢA de domnul Gheorghe Ana, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi preşedinte al Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi Corelare al Regiunii Sud Muntenia -

Recent, la nivelul instituţional al celor 8 regiuni ale ţării noastre, a fost înfiinţat un nou organism, şi anume Comitetul Regional de Evaluare Strategică şi Corelare, pe scurt CRESC. În ce priveşte Regiunea Sud Muntenia din care face parte şi judeţul Dâmboviţa, alături de alte 6 judeţe din sudul ţării, în cadrul alegerilor pentru desemnarea conducerii acestui organism, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Gheorghe Ana, în calitate de reprezentant al judeţului Dâmboviţa, a fost ales preşedinte al CRESC Sud Muntenia, pentru o perioadă de un an, fiecare judeţ având dreptul de a deţine preşedinţia prin rotaţie. În perioada 27-28 februarie 2008, Consiliul Judeţean Dâmboviţa găzduieşte prima reuniune de lucru a CRESC Sud-Muntenia.

Reporter: Domnule Gheorghe Ana, sunteţi primul preşedinte al CRESC Sud Muntenia. Practic, ce rol joacă acest organism nou înfiinţat la nivelul regiunilor?

Gheorghe Ana: CRESC este organismul de decizie cel mai important privitor la Programul Operaţional Regional, prin care pot fi accesate Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. CRESC stabileşte ierarhia proiectelor ce vor fi implementate la nivel regional, în cazul nostru în Regiunea Sud Muntenia. Sigur că această ierarhie va fi stabilită pe baza unor criterii şi, pentru că este pentru prima dată când acest organism face această analiză, cu o zi înainte de şedinţa CRESC, sub patronajul unui consilier european, expert al UE, vom face instruirea membrilor asupra modului de evaluare a unui proiect şi, cu acest prilej, vom stabili şi criteriile de evaluare. Vreau să subliniez că, prin însăşi denumirea sa acest CRESC face o evaluare a proiectelor depuse la nivelul regiunii noastre, după ce în prealabil, acestea au primit undă verde că sunt eligibile.

Reporter: Am înţeles că, la acest moment, criteriile de evaluare nu sunt creionate, dar ne puteţi spune măcare ce vor urmări în fond?

Gheorghe Ana: Ce pot să vă spun acum este că, în calitate de preşedinte al CRESC, voi insista ca unul din criteriile de bază să fie cel legat de dezvoltarea regională. Adică, proiectele care vizează dezvoltarea a două regiuni sau a două sau mai multe judeţe, oraşe, etc, deci care să fie în beneficiul unei comunităţi mai mari al populaţiei, acestea să aibă un plus la punctaj. Din punctul nostru de vedere, noi avem deja 3 proiecte care vor fi depuse în perioada următoare, atât cu judeţul Prahova cât şi cu judeţul Argeş.

Reporter: Concret, despre ce proiecte este vorba?

Gheorghe Ana: În primul rând, este vorba de un drum pe care noi l-am denumit drumul de sub coastă şi care face legătura între judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Argeş. Traseul porneşte din judeţul Prahova, zona Breaza, şi trece prin Bezdead, Fieni, Runcu şi intră în Argeş. Prin modernizarea acestui drum facem legătura şi cu oraşul Pucioasa, oraş staţiune balneoclimaterică pentru care avem deja în implementare proiectul, pe Phare 2004-2006, ce urmăreşte modernizarea drumului de legătură Pucioasa-Moreni. Un al doilea proiect, tot pe infrastructură rutieră, ce va întocmit în parteneriat cu Prahova, vizează modernizarea traseului montan Cota 1000 - Podişul Padina pe Şaua Dichiului, o variantă foarte spectaculoasă din punct de vedere al reliefului şi care în opinia noastră va genera o revoluţie a turismului în zona montană dâmboviţeană Padina-Peştera. Şi, nu în ultimul rând, avem în derulare un proiect în asociere cu judeţul Argeş în scopul înfiinţării unei staţiuni ecoturistice în zona montană Leaota. Suntem în tatonări cu judeţele Giurgiu şi Teleorman pentru a găsi proiecte de interes comun, la care se adaugă o serie întreagă de proiecte ale judeţului nostru, fie depuse de municipiile Târgovişte şi Moreni, fie de alte localităţi. Aceste proiecte vor fi depuse în perioada imediat următoare, fiind în fază avansată, chiar foarte avansată de elaborare şi aici mă refer la cele două drumuri. Mai avem de lucru, însă, mult la staţiunea ecoturistică Leaota, dar încet-încet vom finaliza şi acest proiect turistic.

Reporter: Dacă aceste proiecte spuneţi că nu sunt încă finalizate, la şedinţa CRESC ce se desfăşoară zilele următoare, la Dâmboviţa, ce alte proiecte vor fi analizate?

Gheorghe Ana: La şedinţa din 28 februarie, vom evalua 3 proiecte depuse la nivel regional pe POR şi considerate eligibile, între care unul aparţine judeţului nostru, unul de judeţul Ialomiţa, iar celălalt de Argeş. Proiectul cu care se prezintă judeţul Dâmboviţa se referă la centura oraşului Târgovişte, inelul 1, realizat în parteneriat cu comuna Răzvad. Trebuie să vă spun că, în prezent, ne preocupă şi lucrăm la inelul 2, un proiect de mare anvergură care probabil va fi depus spre sfârşitul anului 2008 şi pentru care am stabilit deja traseele, astfel încât să se apropie cât mai mult de Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov, de Culoarul 4 european Bucureşti-Piteşti-Sibiu. Acest inel 2 al Târgoviştei va traversa la Vest, zona din apropierea Măneştiului, Cartierul Priseaca se va situa chiar în interiorul inelului, la Sud va trece prin localitatea Săcuieni, iar la Nord, dincolo de Şotânga, motiv pentru care va trebui să realizăm o asociere cu aceste localităţi. De asemenea avem în gândire realizarea unor inele ocolitoare pentru municipiul Moreni, şi unul singur pentru oraşele Pucioasa şi Fieni, care să devieze traficul greu din zonele respective. La fel vor exista inele ocolitoare şi pentru Găeşti şi nu în ultimul rând pentru Titu, care vor trebui să facă legătura cu Autostrada Bucureşti-Piteşti şi drumul naţional Târgovişte-Bucureşti. Sigur, pentru un neavizat, tot ceea ce v-am prezentat reprezintă un vis, dar sunt convins că, dacă vom persevera, în maximum 8-10 ani aceste proiecte vor deveni realitate pentru că suntem presaţi de starea proastă a drumurilor, de traficul extraodinar de intens şi trebuie să gândim, unitar, o nouă infrastructură rutieră la nivelul întregului judeţ, care să se plieze la noile cerinţe de trafic.

Reporter: Care sunt beneficiile, avantajele faptului că judeţul nostru, prin dumneavoastră, preşedintele Consiliului judeţean Dâmboviţa, deţine preşedinţia CRESC pentru o perioadă de un an de zile?

Gheorghe Ana: Este un mare avantaj pentru că deciziile sunt hotărâte de acest comitet iar preşedintele are un rol extraordinar de important în luarea deciziilor. Iar eu, o spun tranşant, ca reprezentant al judeţului Dâmboviţa în CRESC, am să fac tot ce este posibil ca proiectele din Dâmboviţa să fie promovate. Şi avem un exemplu în acest sens, perioada când Dâmboviţa a deţinut perşedinţia Regiunii de dezvoltare Sud Muntenia, 2006-2007, când am reuşit să promovăm 4 proiecte foarte importante, 3 dintre ele, începând de anul trecut prinzând deja contur, respectiv Parcul tehnologic de la Priboiu, reabilitarea Curţii Domneşti şi drumul de legătură Pucioasa-Moreni, iar de anul acesta va începe şi drumul de legătură din sudul judeţului la Dobra-Corbii Mari. Toate aceste proiecte însumează peste 40 milioane de euro, bani ce reprezintă în cea mai mare parte fonduri europene nerambursabile aduse de noi în judeţ.

Reporter: Ce se va întâmpla cu toate aceste proiecte ale dumneavoastră, practic, ale administraţiei judeţene, după alegerile locale din vară, în contextul în care se va produce o schimbare la nivelul conducerii Consiliului judeţean Dâmboviţa? Există riscul blocării, stopării lor?

Gheorghe Ana: Proiectele începute vor trebui finalizate. Evident că există riscul de a fi întrerupte dacă nu va fi asigurată partea de cofinanţare, pentru că trebuie să precizez că 20% sau, în unele cazuri, chiar 50%, din valoarea totală a unui proiect sunt fonduri proprii ale Consiliului judeţean Dâmboviţa, ce reprezintă partea de cofinanţare. Dar ca să le întrerupă, va trebui să suporte şi fondurile alocate de UE, deci va fi destul de complicat. În ce priveşte proiectele care sunt în stadiu de elaborare, sigur ele pot fi amânate dacă viitorul preşedinte al consiliului judeţean dacă va stabili alte priorităţi: există şi acest pericol ca, după alegerile locale din primăvară, să vină un altul şi să spună Nu astea sunt priorităţile, Nu infrastructura rutieră, Nu inelul 2 al municipiului Târgovişte, Nu inelele ocolitoare ale celorlalte oraşe ci altele sunt priorităţile. Există un mare semn de întrebare dacă aceste proiecte care sunt deja lansate vor continua sau nu. Dar din punctul meu de vedere cred că va fi o greşeală pentru că aceste lucruri sunt rezultatul unor consultări, unor gândiri profunde, unei munci de 4 ani şi cred că cetăţenii judeţului merită ca ei să aibă o perspectivă de viitor a judeţului. Dacă această perspectivă va fi blocată, noi vom rămâne în continuare un judeţ gri, un judeţ închis, care va fi înghiţit încet-încet de dezvoltarea judeţelor din jurul nostru. Dar, să sperăm că acest lucru nu se va întâmpla....

Reporter: Vă mulţumesc!


Reporter : Elena Alexandra Oprescu